Dragă jurnalule,
În acea zi, m-a întrebat dacă vreau să mergem împreună, pe jos, în drumul spre casă. Aproape îmi venea să plâng.
L-am refuzat fără să-i ofer vreo explicație. S-a supărat, însă nu știa că eu trebuia să merg la controlul săptămânal, după care la cumpărături, cu mama. Trebuia să-mi cumpăr pastilele. Pastilele mele roșii ce mă țin în viață și pe care nu le-am mai luat de câteva zile.
CITEȘTI
Roșu
Short StoryRoșu îți e părul. Roșul e sângele meu ce îmi pătează bluza. Roșie e lumina ce mă înconjoară și îmi doresc din inimă să-ți mai aud odată glasul roșu, de care m-am îndrăgostit.
