2. Familia Kozan

161 4 5
                                    

Doamna Hafize privea pe geam si vede masina domnului Yigit
-Ce se întâmplă, Hafize? o intreabă doamna Aytul
-Este maşina domnului Yigit. Este cineva cu el, dar....Oh Doamne...Nur!
Apoi doamna Hafize fugi către maşina domnului Yigit
-Hafize ce naiba se întâmplă?
*****
-Mai încet! Esti nebun? Apoi Yigit a ajuns la ferma Kozan si a frânat brusc.
-Wohoa! Tipă Nur la Yigit. Te voi da în judecată! M-ai răpit! Apoi Nur încercă sa fugă dar realiza ca este mătuşa ei.
-Mătuşa? spuse Nur. Elmas?
-Bun venit la ferma Kozan! îi ură domnul Yigit.
-Cum ai ajuns aici? o intreabă mătuşa ei
Apoi doamna Aytul intrebă:
-Yigit ce se întâmplă aici?
-Elmas....verișoara ta a sosit! Esti libera astazi! îi spuse Yigit lui Elmas.
-Dar avem o întâlnire! Nu pot să o anulez! spuse Elmas
-Nur? Si Yigit se uită spre ea. Bine! Esti liberă azi! Aaah! Am uitat! Tayyar. Du-i bagajele în casa de alături. Sau vrei sa le ducă altceva?
-Desigur! Chiar acum! răspunse Tayyar.
Hafize si Elmas o conduseră pe Nur in casa lor.
-Am intrat în panică atunci când am văzut ca el te-a adus aici. îi zise Hafize lui Nur. Adică....nu am stiut ca vii aici cu maşina domnului Yigit.
-Mătuşa? zise Nur. Persoana despre care mi-ai spus că se numeste Yigit Kozan este tipul ăla? Arată ca un bandit! îi spuse Nur mătusi sale.
-Shht! Păstrează liniste, fata mea! Cum poți să îl numeşti bandit? Facem bani pentru a putea trai aici. I-ati vazut fața doamnei Aytul? Oricum, pregăteşte-te si hai să le mulțumesti fiindca te lasa sa stai aici. Doamne, nu îmi vine să cred cât de mult te-ai schimbat! îmi zise mătuşa si apoi ne-am îmbrățisat. Imi era dor de căldură ei, de îmbrățişările ei dulci.
******
-Fratele meu tocmai a adus aici o necunoscută? întrebă Yaren
-Dar e frumoasă! Spuse Nazan. Chiar dacă a venit aici si nimeni nu stia de vizita ei, nu-i asa doamnă Aytul?
-Asta este ferma Kozan! îi zise doamna Aytul! Nu putem lăsa pe oricine să calce piciorul pe aici! Trebuie să o cunoastem pe fată asta!
-Fii bună fata mea, da? îi zise Hafize lui Nur. Fii foarte bună si politicoasă cu ea, este şefa casei. Ea este de asemenea mama domnului Yigit, de asemenea mătuşa, de asemenea....
-De asemenea...? întrebă Nur
-Atat! Doar fi bună cu ea. îi spuse Hafize.
-Doamnă Aytul, ea e nepoata mea, Nur! Regretă faptul că a venit aici cu zgomot, dar i-ar plăcea să vă sărute mâna, dacă o lăsați. Haide fata mea! mă încuraja mătuşa.
Eu mă duc linistită spre mână doamnei Aytul, dar aceasta mă opreşte.
-Este în regulă! îmi spuse ea. Bine ai venit!
-Mulțumesc! îi răspund eu timidă, apoi mă îndrept către mătuşa mea.
-Hafize! strigă doamna Aytul. Dă-i alte haine, altfel nu va putea merge prin casă cu cămasa deschisă! Într-adevăr, aveam o cămară albă care era putin deschisă, dar nu era vina mea.
-Îmi cer scuze! îi spun eu uitându-mă ciudat. Nasturele meu a căzut în timp ce încercăm să scap de nepotul dumneavoastră! Toată lumea mă privea ciudat. Doamna Aytul imi dădu o privire urâtă si plecă. Mătuşa mă duse în camera de alături.
-De ce i-ai vorbit asa? mă certă ea. Vrei să mă bagi în probleme? Hai să mergem în bucătărie.

*****
Doamna Aytul intra în camera domnului Yigit.
-Esti fericit? Il întrebă ea
-Sunt! răspunde Yigit. Dar trebuie să plec acum! Nu vreau să întârzi!
-Arăți cam ocupat! îi spuse doamna Aytul. Vrei să te aşteptăm la cină?
-Nu, nu mă asteptați! Voi ajunge târziu.
-Toată ziua vei sta la serviciu? îi întrebă Aytul.
-Da! răspunse acesta.
-Mă gândeam că, poate dacă îi dai o şansă te duci să o vizitezi, dar....
-Unde e Mert? o intreabă Yigit pe Aytul.
-În camera lui! Este pedepsit! Ar trebui să fie un copil bun, pentru că este în primul lui an de şcoală. Sa purtat urât tot semestrul ăsta! Nu va mai merge la scoală dacă va continua să fie un copil rău. Ne-a făcut deja suficiente probleme! Sa nu fi indulgent cu el. Ne-a făcut deja suficiente probleme. Cu cât cei fi bun cu el, cu atât va fi si mai rău!
-Bine! răspunse Yigit. Voi vorbi cu el.
-Bunico, am o surpriza, poti veni în camera mea, te rog? strigă Mert
Doamna Aytul se duse în camera lui Mert.
-Mert....? Dar în momentul în care a intrat, doamna Aytul era să cadă peste maşinile lui Mert.
-Uite-te la el! spuse doamna Aytul. Si Mert începu să râdă.
-Ce este atât de amuzant? intră Yigit în camera lui Mert.
-Tată, esti aici? întrebă Mert.
-Da, sunt! Ce se întâmplă?
-Micuțul domn tocmai mi-a făcut o capcană! îi răspunde Aytul. Evident!
-Fiule! I-ai facut asa ceva bunicii tale? Îl intrebă Yigit pe Mert. Chiar dacă nu ai vrut, ai facut-o!
-Nu am vrut, dar....răspunde Mert timid.
-Dar ce? întrebă Yigit. Nu ai vrut, dar ai făcut-o! Vino aici! Yigit isi lua fiul în brațe.
-Uite-te la mine, băiatul meu. Fii bun, da? îi spuse Yigit. M-ai supărat!
-Nu am făcut-o ca să te supăr pe tine, am facut-o ca să o fac pe mama să se supere pe mine, răspunse băiatul sincer. Dacă vede că sunt un băiat rău, atunci să vină să se supere pe mine.
-De ce spui asta? îl întrebă Yigit. Uite!  Uite-te la mine! Fără capcane în casă! Fii un băiat cuminte! Si data viitoare numai vorbi asa despre mama ta! Fii un băiat cuminte!
-Voi fi un băiat cuminte! îi promise fiul său.
Apoi Yigit isi sărută fiul pe frunte, si se ridică să plece, dar fiul său îl opreşte:
-Stai! Am uitat să îți dau desenul pe care l-am facut azi!
Mert se duse cu desenul la Yigit.
-Tipul ăsta de aici esti tu! Si ea este ,,mama-înger". îi explică Mert.
Doamna Aytul mai avea puțin si plângea.
-Mi-ai zis că esti băiat cuminte! îi spuse Yigit. Nu uita! Apoi Yigit isi mai sărută fiul, luă desenul si plecă.

*****
Elmas si Nur se plimbau prin jurul satului. Elmas o întrebă pe Nur:
-Acolo este un iaz, l-ai vazut? o întreabă Elmas. Si acolo.....în spate este ferma. Avem totul, inclusiv vaci si oi, dacă înțelegi.
-Foarte frumos! îi spuse Nur. Exact ca în satul nostru. Tatăl meu ar fi fost fericit să te vadă.
-Da...spuse Elmas. Exact ca în locul nostru! În Istanbul, dar departe de oraş. Oricum, într-un week-end te voi duce sa vezi adevăratul Istanbul.
-Te cam plictiseşti aici, nu-i asa? o întrebă Nur.
-Sa fiu sinceră, dacă nu era domnul Yigit, probabil nu aş fi ajuns aici! răspunse Elmas. Lucrez cu el, dacă vrei să stii. La Kozan's. O firmă mare! În mijlocul orasului numit Levent, în burta civilizației, dacă întelegi.
Nur si Elmas îl văd pe domnul Yigit urcând în maşină:
-Conduc eu! îi spune acesta şoferului.
-Ce bărbat agresiv! spune Nur.
-Pare agresiv dacă îl deranjezi cu ceva! îi spune Elmas.
Doamna Hafize le vede pe Nur si pe Elmas vorbind:
-Gata cu bârfa, fetelor! Nur, draga mea, esti obosită după un drum atât de lung! Fă-ți o baie si odihneste-te! Elmas, din moment ce esti liberă, schimbă-ti hainele si vino să ma ajuți!
Dar Nur intervine:
-Mătuşa, pot sa te ajut eu!
-Nu draga mea, tu esti obosită, du-te si odihneşte-te.
-În regulă! îi răspunse Nur zâmbindu-i.
Mătuşa Hafize o ia pe Elmas de brat şi îi spune:

-Uite-te la mine! Despre ce anume ati discutat? Domnul Yigit in sus şi în jos, huh? Sper ca nu ai vorbit cu ea despre asta!
-Of, mamă pentru numele lui Alah, respiră! Bineînțeles că i-am spus despre Yigit! îi răspunde Elmas.
-Te rog, fata mea nu vă băgați in probleme, dacă domnul Yigit vă prinde ca bârfiți o sa va dea afară pe uşa! îi spuse Hafize.
-Serios? o intreaba Elmas cu tupeu. Pentru ca nu stiu ce să spun si ce să nu spun. Incredibil!
Nur împreună cu familia ei se pregăteau de cină.
-Oh, draga mea, esti obosită! Ar trebui sa o laşi pe Elmas sa ne servească. îi spune Hafize
-Crezi că este obosită de dimineață până acum, Hafize? întrebă unchiul Tayyar. Bineînțeles că o sa ne ajute, doar nu va dormi toata ziua în casă. De asemenea , las-o sa te ajute maine să faceti curat in camera de alături. Si să vorbească cu doamna Aytul. A pus-o ca servitoarea lor.

-Eu pot să va ajut întotdeauna, unchiule.  spuse Nur. Si nu e nevoie sa întrebi pe toată lumea ca sa ma ajuți să îmi gasesc un job. Voi merge la un interviu maine! Le spuse Nur zâmbind.
-Hm! Ha ha ha ha! râse domnul Tayyar. Ti-ai găsit un job? Fato! Ăsta este Istanbul. Nu Adana! Aici, pâinea este în stomacul leului, nu în gura sa. O persoana ca tine nu va vedea niciodata Universitatea!
Oh! Crezi ca bani se fac în alt fel, si eu nu ştiu...in caz ca nu ai venit pentru a câstiga bani într-un alt mod. În caz ca te-ai gândit ca poti face bani cu frumusețea ta, sa nu crezi ca nu stiu.
Interveni doamna Hafize:
-Doamne iarta-mă, ce fel de conversatie e asta, domnule Tayyar?
-Vreau doar sa îi explic cum e la început ca să nu aibă probleme...uite-te la mine fata mea. îi spuse Tayyar lui Nur. Daca ai venit aici ca sa faci bani cu frumusețea, asta este o treabă serioasă, ca să stii.
Si Nur ii explica:
-Nu am venit aici ca sa fac bani cu frumusețe, am venit aici ca să fac bani din altceva. Nu te îngrijora!
Apoi Elmas o întreabă:
-Spune-ne Nur, ce sa întâmplat cu şcoală ta?
-Mai întâi voi găsi un job pentru a face suficienți bani pentru mine. Apoi îmi voi continua studiile la Universitate, sa sperăm. îi răspunde Nur zâmbind.
-Să dea domnul! îi urează mătuşa Hafize.
-Probabil ca în viitor vrei sa te muți într-un alt loc. Nu-i asa? o întreabă domnul Tayyar.
-Sa sperăm ca asa se va întâmpla! răspunde Nur. Nu vreau să fiu o greutate pentru voi!
-Sa dea Domnul să fi angajata! Ca sa nu fie nevoie sa stai pe capul nostru de acum încolo! îi spune domnul Tayyar.
Apoi Nur spune cu lacrimi în ochi:
-Poftă bună! Mă duc să iau nişte aer proaspăt.
Apoi Nur se ridică de la masa si iesi afara si începi sa plângă amar.

Acesta este al doilea capitol din ,,Prizoniera dragostei" sper să vă placă!😍😍😍 Mai jos aveti un trailler foarte frumos facut de AndreeaStoica970

PRIZONIERA DRAGOSTEI (ASLA VAZGEÇMEN)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum