Partea 3.

40 4 0
                                    

Rămânem tăcuți toți trei pana când in compartiment intra o femeie,bine aranjată,cu un ruj rosu aprins pe buze. Ne studiază pe toți apoi isi aținteşte ochii pe mine :
-Ai putea slabi! Nu vezi cum arăți? Simt ca nu am loc în acest compartiment mizerabil,acum mai esti si tu! Îmi zice si se uita plina de dezgust la mine.
-Iar dumneavoastra ati putea de asemenea sa va țineți gura. Ii spune băiatul din fata mea.

Ma uit la el mirată. Nici măcar Maya nu a îndrăznit sa-i spună ceva,iar el mi-a sărit in ajutor. "Doamna" iese din compartiment si ramane acolo.

-Mersi. Ii zic tipului dar el nu ma aude,cred.

După inca 4 ore de mers ajungem la Constanța. Vedeam pentru prima oară valurile marii. Erau agitate si se izbeau de țărm. Pe cer erau nori involburati,negri care aduceau furtuna. Băiatul cu ochii verzi s-a dat jos si el la Constanța luand-o pe al drum. Probabil nu ne vom mai întâlni niciodată. Eu si Maya ne cazam la un hotel in apropiere. Luam camera 142 si urcam sus. Camera avea priveliște spre mare. După ce am despachetat eu si Maya ne-am comandat cate o cafea si am iesit pe balcon. Maya aduce paturi si stam in fata marii. Atat de agitată si frumoasa...Exact opusul meu. Ne bem cafeaua si apoi mergem la restaurantul hotelului pentru a mânca ceva.

- Avem o problema. Îmi zice Maya după ce comandam
-Care? Ii spun speriindu-ma putin
-Cred ca cineva ne urmărește spune ea amuzată.

Ma întorc si-l vad pe băiatul cu ochii verzi.

NOI...4!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum