Prefață

162 19 4
                                    

       Timpul...Timpul trece fără voia noastră,însă felul în care alegem să se scurgă depinde de noi,deoarece fiecare dintre noi este protagonistul propriei vieți .Timpul nu iartă pe nimeni și nici nu se întoarce.                                

        Totul s-a petrecut într-o fracțiune de secundă.Din momentul în care mi-a sunat telefonul,viața mea a luat o întorsătură instantanee. Totul s-a petrecut atât de repede.Tot ce îmi aduc aminte este vag.Am condus spre spital,speriată de ce se va întâmpla.Mă așteptam la ce e mai rău și pentru prima oară în viață nu mai aveam nici o speranță că totul va fi bine.Asta e doar o încurajare,însă realitatea este cea care contează .
        Pe holul întunecat erau doar doi băieți.Nu îi cunoaștem,însă privirea unuia dintre ei mi se părea cunoscută.Unul dintre ei era înalt și avea o fizionomie plăcută a feței.Butona agresiv telefonul în timp ce bolborosea ceva către celălalt.Acesta era puțin mai scund.Avea o privire pătrunzătoare.Privea tăcut în gol și își trecea mâinile prin cap,afișând o stare de neliniște evidentă. Am trecut în grabă pe lângă ei,privind fugitiv la urmele de sânge de pe tricoul celui mai scund.M-a privit timp de două secunde,afișând pe chipul său o expresie tristă,oftând.
        În camera de spital,iubita celui mai bun prieten al meu stătea rezemată de pervazul ferestrei si privea tăcută picăturile mărunte de ploaie ce se scurgeau pe geam.
         -Acum e grav,a spus încet.Nimeni nu crede că o să își mai revină.Asistenta a spus că doctorii vor sa îl închidă deoarece nu mai pot face nimic pentru el.
        Mi-am strâns buzele și am închis ochii.Pe Rareș îl cunoscusem în primul an de facultate. Era anul 3 și repeta o materie cu grupa mea.Retras,stătea tot timpul în ultima bancă,făcând capul colegelor mele sa se întoarcă după el. Înalt,ochii albaștri,trupul bine dezvoltat,trăsăturile feței bine definite și încrederea sa de sine,făceau orice fată să se uite după el. Însă ce mi-a atras mie atenția la el,a fost privirea. Se spune că ochii trădează gesturile unei persoane.Se spune ca aceștia spun mereu adevărul pe care o persoană încearcă să îl ascundă. Cu timpul,am ajuns să îl cunosc.Ne învărteam în același cerc de prieteni,iar apropierea noastră a fost imediată.În scurt timp,a ajuns una dintre persoanele în care aveam încredere,iar încrederea este ceva greu de câștigat.
       -Ei spun ca este vina lui.Ei spun că el a intrat cu mașina în tipul din hol.O problemă la mașină..Dar dacă el a cauzat accidentul,de ce nu este el aici și tipul din hol pe masa de operație?m-a întrebat începând să plângă necontrolat.Eu nu pot să trăiesc fără el..
       Ochii mi s-au umplut de lacrimi.Am iesit pe hol și m-am năpustit necontrolat asupra tipului plin de sânge pe tricou.
       -E doar vina ta!! În timp ce el se zbate pe masa de operație,tu ești aici..și ai doar câteva vânătăi.Aș vrea să fii tu în locul lui acum,îmi doresc să mori!!!am spus printre lacrimi,lovindu-l cu pumnii pe străinul din fața mea.Acesta nu avea nici o reacție,stătea tăcut în fața mea,privindu-mă fix în ochi.
       -îmi pare rău,aș face orice să dau timpul înapoi.
      Asta a fost tot ce a spus,apoi a coborât privirea și m-a strâns tare în brațe,trecându-și mâna prin părul meu.Ciudat a fost că în momentul acela am simțit un moment de liniște în brațele celuia ce aproape că mi-a răpit cea mai dragă persoana de pe pământ.Mi-a pus mâna pe față și mi-a șterg lacrimile de pe obraz.S-a uitat fix în ochii mei preț de câteva secunde.Și-a coborât mâinile și mi-a strâns pumnii.Îmi dădea senzația de liniște si de încurajare de care aveam nevoie în acele momente.
        -Alex,vino!!a spus tipul inalt în timp ce l-a tras de lângă mine.Avocatul a spus că nu ai voie să vorbești cu nimeni.Ei cred că tu ești vinovat pentru accident și vor face tot posibilul să demonstreze asta.Să mergem,Andrei ne așteaptă.
       Am rămas pe hol,privind cele două siluete cum se îndepărtează.Am tras aer în piept,m-am întors cu spatele și m-am pregătit pentru ce e mai rău. Persoana care aproape mi-a omorât cel mai bun prieten,mă făcea sa mă simt în siguranță în același timp.Am înghițit în sec și am intrat în salon.

Always and forever Where stories live. Discover now