Ruth, Jane Anne si Arrow.

257 19 11
                                    

01 Octombrie 2017

Clopotelul a rasunat tare in toata scoala, iar copii s-au retras imediat spre salile lor de clasa.Melody i-a urmat tacuta pe colegii ei. Era prima ei saptamana aici, in scoala din centrul Londrei, scoala de prestigiu pe care ,asa dupa cum ii spuneau parintii ei, ,,ar trebui sa o urmeze orice copil care se respecta si care vrea sa ajunga ceva in viata''.

A marit viteza cand a vazut ca isi pierde colegii din raza vizuala.Urma sa aiba o ora de istorie, dar asta nu o deranja, ii placea istoria, mereu a fascinat-o, mereu a crezut ca e minunat cum traiau oamenii mai demult, liberi.

A intrat in sala mare alaturi de colegii ei si s-a asezat in spatele clasei in speranta ca nu va fii observata de profesorul de istorie, sa se prezinte in fata clasei nu era printre lucrurile ei preferate.

Usa s-a deschis si un barbat inalt si subtire si-a facut aparitia in clasa. Parea destul de tanar, iar zambetul lui iti facea ziua mai buna.

Clasa s-a ridicat in picioare, iar profesorul i-a salutat asezandu-se apoi la catedra.Melody si-a reocupat locul, rasufland usurata, dar imediat ochii mari ai profesorului s-au atintit asupra ei, iar zambetul lui a crescut mai tare.

-Tu trebuie sa fii Melody, a spus acesta, glasul lui fiind usor ragusit, dar totusi prietenos.

Ea a dat timid din cap, ridicandu-se din nou in picioare. Simtea atatea priviri asupra ei si Doamne, cat mai ura sa fie in centrul atentiei, dar se intampla, din nou si din nou si din nou, de cate ori o noua ora venea.

Profesorul s-a indreptat spre ea si i-a facut semn sa se aseze.

-,,Melody'', a soptit usor, acesta a fost un nume mare in istoria Angliei, Melody a fost o regina curajoasa, nu i-a fost niciodata frica sa lupte pentru convingerile ei si asta a dus-o departe, stia sa se impuna, stii? Soptise, dar parca nu i se adresa ei sau clasei, parca vorbea cu el insusi.

S-a intors repede spre o usa din coltul clasei si a disparut in ceea ce parea a fi o camaruta.

Elevii au inceput sa vorbeasca incet, iar un ,,psst'' mai strident se auzi in dreapta lui Melody.

Aceasta se intoarse imediat spre o fata cu parul roscat si usor buclat, Annie, statea in fata ei la ora de matematica si in aceeasi banca cu ea la fizica, dar nu prea vorbeau.

-Nu-ti face griji, chicoti aceasta usor, asa face cu toti nou venitii.

Profesorul lor de istorie reaparu de dupa usa masiva, iar in incapere se facuse din nou liniste.

Ajuns la masa ei, i-a asezat usor in fata un tablou, un tablou care nu te lasa sa-ti iei ochii de la el, un barbat cu bucle castanii si ochii de opal statea alaturi de una dintre cele mai frumoase femei pe care Melody le vazuse vreodata, avea bucle mari si blonde si ochii la fel de colorati  ca ai lui, alaturi de ei se afla un cal alb care avea ceva mare prins pe capastru, stema vechiului Regat Unit, ar fi putut-o recunoaste dintr-o mie, citise mereu despre ea, iar tatal ei ii aduse nenumarate lucruri de care era prinsa stema din expeditiile lui.

-Aceasta este Melody, a spus uitandu-se la panza mare si apoi la Melody.

-E frumoasa, o soapta mica a iesit printre buzele lui Melody.

-Este.. si a fost si desteapta pe masura, toata viata ei i-a fost impus ce sa faca, dar a fost isteata si a stiut cum sa se retraga din asta cu demnitate si onoare, fara sa aduca rusine familiei sale, dar a suferit enorm pana sa reuseasca.

01 Octombrie 1841

Caleasca a oprit in fata palatului mare in care am copilarit, desi petrecusem cincisprezece ani aici, asta nu se simtea deloc acasa, speram ca aceasta distanta va aduce scanteia care imi lipsea, speram ca totul se va simti altfel cand ma voi intoarce aici, dar nu am simtit lipsa locului, nu simt ca asta este cu adevarat casa mea, simt mereu un gol in inima mea, simt ca ceva imi lipseste, dar asta se va termina in curand, aceasta ne-a fost intelegerea, eu voi merge si voi studia alaturi de marii intelepti ai lumii, iar dupa asta voi avea putin timp in care sa ma gandesc ce vreau sa fac in continuare, voi avea putin timp liber inainte sa ma intorc la indatoririle mele.

Our DreamUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum