Our Dream

In iad cu ingerul

concertina[1*]- Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale

banjo[2*]-Instrument muzical asemănător cu mandolina, cu cinci până la nouă coarde și cu cutia de rezonanță rotundă, acoperită cu o membrană.

Ochii lui verzi au ramas blocati pe ai de aceeasi culoare, dar de o nuanta mult mai plictisitoare, iar eu simteam cum inima mea se topea incet si dureros, dandu-mi senzatia ca sunt in iad, iar alaturi de mine se afla un inger.

M-am mobilizat repede si i-am raspuns:

-Eu sunt Melody, vocea mea suna sparta si ragusita din cauza plansului, dar cu toate astea mi-am indreptat spatele, inaltandu-mi capu. Mi-am prins rochia in maini facand o plecaciune usoara, iar el si-a dus mana la spate, returnandu-mi-o la randul lui.

-Stii, Melody, a spus usor, numele meu rostogolindu-se pe limba lui si facandu-ma sa tremur usor, e periculos sa mergi noaptea prin padure, singura, oamenii ar putea sa te considere o ciudata.

Mi-am relaxat spatele pentru o secunda, uitandu-ma la hainele lui, nu puteam sa-mi dau seama cu ce era imbracat din cauza intunericului si nu as fi vrut sa ma prinda holbandu-ma.

Am inganat un simplu ,,mhm'' si m-am dus mai aproape de Arrow.

-Vrei sa vorbesti despre asta, ingerul cu ochi de opal m-a intrebat.

DA! Mintea mea striga, dar o idee mai buna mi-a venit.

Eu nu-i vad hainele, iar el nu le vede pe ale mele, in preasma lui as putea fi cine vreau sa fiu, nu va fi nevoie sa auda dramele ficei ducelui, dar va fi bine daca le va auzi pe cele ale fetei porcarului, nu ma va placea pentru ceea ce familia mea are de oferit, ma va placea pentru ceea ce sunt eu.

-Sunt bine, aveam nevoie doar sa ma relaxez, mint, privindu-l in ochi.

-Harry! O voce puternica se aude, unde esti?

-Vin, spune inca uitandu-se la mine. La revedere, domnisoara, imi zambeste usor si se intoarce plecand inainte sa ii adresez vreun cuvant.

-La revedere,  este tot ceea ce spun.

L-am incalecat pe Arrow si m-am intors incet catre drumul batatorit de piatra, tot ce imi doream cand am venit aici era sa imi gasesc scaparea din viata aceasta abominabila, dar baiatul cu ochi verzi mi-a rascolit toate sentimentele doar lasand un sarut mic pe mana mea si rostindu-mi numele. Poate ca asta era exact ceea ce aveam nevoie acum, sau poate era ceea ce avea sa ma distruga, dar oricare ar fi fost, nu aveam de gand sa ma opresc acum ca am inceput, imediat oameni calare erau peste tot in jurul meu, tatal meu conducandu-i.

Ochii lui furiosi se uitau la mine, dar nu le-am acordat atentie, trecand pe langa el in drum spre casa.

Oamenii lui au ramas in urma, iar tata m-a ajuns.

-Stiai ca asta are sa se intample, Melody, de ce te comporti ca un copil? A spus uitandu-se inainte, tinand mainile incordate pe haturi.

-Asta e problema, nu stiam, ce stiam eu e ca voi sta departe de voi pentru o perioada lunga de timp ca apoi sa am un timp liber in care sa-mi petrec viata ca orice alt muritor de rand.

-Ei bine, planurile s-au schimbat, poporul inainte de toate, a spus aspru, dandu-ma jos de pe cal cand am ajuns in curtea mare a palatului. De acum inainte nu mai iesi fara insotitor si nu mai ai voie sa calaresti pana cand inveti sa te comporti ca o persoana de vita nobila, nu ca un sclav pagan. Esti o femeie matura, comporta-te ca atare.

Urmatoarea saptamana am stat inchisa in palat, iar cand tatal meu intr-un sfarsit a plecat in capitala am mers la prima persoana care ma putea scoate din casa si care mi-ar lasa si libertate suficienta, Jane Anne.