Capitolul 1

6 1 2
                                    

O agitatie infernala in fata conacului familiei Moretime. Maini de politie cu sirene pornite, plansul unei mame indurerate , priviri incremenite spre ceva ce parea a fi trupul unei fete .

"Va rugam sa va calmati! Totul este bine! As dori sa vorbesc cu doamna si domnul Moretime." spus un agent de politie prin statie. Intr-o clipa toti spectatorii au inceput sa se evapore in intunericul noptii de 13 septembrie. Doamna Moretime plangea infundat intr-o batista in timp ce sotul acesteia incerca sa o linisteasca.

"Fiica dumneavoastra a decedat! Ati ajuns prea tarziu. Fata era deja foarte rece. Doctorii aproximeaza ca aceasta sinucidere ar fi fost inceputa pe la ora 23:00. Condoleante! Tot ce s-a gasit a fost o bucata mototolita de hartie. Poftiti.". Ofiterul ii intinse bucata de hartie domnului Moretime , dupa care se urca in masina si pleca impreuna cu restul echipajului. Pe hartie se puteau distinge doua cuvinte scrise mai ingrosat , acelea fiind 16 pasi.

Cu cateva ore in urma

Mia Moretime , un copil model pentru parintii si profesorii sai, ajunge acsa dupa o zi incarcata. Ca de obicei menajera lor o intampina cu un zambet prefacut pe fata in timp ce ii ia geaca. Parintii ei o asteptau in camera de zi , inconjurati de o liniste mortuara.

"Mia am vrea sa vorbim cu tine despre ceva. Ceva despre care ar fi cazul sa afli. Ai ajuns la o varsta destul de mare si este dreptul tau sa afltii." spus domnul Moretime. Mia nu raspunse , doare se aseza curioasa pe scaunul din jurul mesei. Ii facu semn tatului ei sa continue. "Nu vrem sa crezi ca nu te iubim, dar tu nu esti copilul nostru natural. Acum 16 ani mama ta a pierdut copilul , iar eu am decis sa adoptam unul pentru a umpe golul din inima sfasiate a unei mama ce tocmai si-a pierdut copilul. Astazi am aflta cine sunt parintii tai naturali si am decis sa te "returnam" familiei tale biologice. Vom .....". Domnul Moretime se opri in momentul in care Mia se ridica si arunca paharul cu apa din fata ei rupand-o la fuga spre camera ei strigand "O sa regretati. Halal de iubire parinteasca. Mai bine ma lasati sa mor ca un orfan decat sa ma amagiti atatia ani , iar acum sa ma returnati familiei mele, de parca as fi un lucru!"

Se auzi un trantit de usa si cheia rasucindu-se in broasca. Sotii Moretime, ramasesera inca incremeniti il scaunele lor. In camera ei , Mia , cu ochii in lacrimi , pare sa scrie o scrisoare de adio. Scormonii prin sertar dupa CD-uri si dupa camera video. Dupa cateva ore aceasta parasi camera, cu un zambet pe fata, coborand scarile cu entuziasmul ei din fiecare zi. Parintii ei probabil se retrasesera in camera lor , ceea ce era minunat. Mia iesi pe usa masiva de lemn a conacului si se urca intr-un taxi.

Dupa o lunga calaorie, Mia cu acelas zambet pe fata urca in camera ei. Isi aranja patul. Ascunde camera video sis scormoni prin dulap dupa esarfe. Lua esarfele si le lega bine una de cealalta pana aratau ca o sfoara. Lega aceasta sfoara de baldachinul patului si isi trase scunul sub sfoara. era ora 23:00. Parintii ei probabil dormeau. Cu lacrimi in ochi si cu zambetul pe fata, spuse Adio! si impinse scaunul de sub piciore. Acum plutea precum o fantoma, intr-o rocita de matase alba, cu parul blond cazut pe fata , sustinuta in aer de esarfa prinsa de gat. Se spanzurase. Dupa doua minute de contractii, corul ei era lipsit de viata, sufletul ei plutind acum undeva prin spatiu.

Era ora 00:00. Domul si doamna Moretime parasisera camera lor pentru a se duce sa vada daca Mia era in regula si se impacase cu situatie. Spre surprinderea lor usa camerei era deschisa, revarsandu-se pe hol o lumina alb , stranie. Cum ajunsera in fata camerei incremenira, doamna Moretime izbugnind imediat in plans. Fta lor era acum moarta. Totul se terminase, mai bine era sa nu ii fi spus adevarul.

Cu mana tremurand, domul Moretime, despaturi biletelul lasat de Mia inainte sa plece si sa lase un mare gol in sufletele lor. Recunoscura imediat scrisul caligrafic de mama al Miei. Incepura sa citeasca biletelul.

Doamna si domule Moretime, va multumesc din suflet pentru cei 16 ani petrecuti impreuna, cred ca acum aveti sufletele indurerate din cauza mea. Nu as fi vrut sa se intample asta, dar asa este cel mai bine. Sufletul meu probabil acum pluteste in spatiu, unde imi voi intalnii frate sau sora vitrega peareia i-am tinut locul 16 ani. Pentru a va reaminti de mine si a intelege de ce am facut asta va trebui sa urmati 16 pasi. Am lasat cate ceva in fiecare loc care m-am marcat pe parcursul acestei vieti minunate. Va multumesc ca mi-ati fost mama si tata. Primul indiciul se afla in locul in care am crezut ca m-am nascut. Adio, mama si tata !

Imachetara frumos biletelul si intrara in casa. Acolo se afla pe canapeaua de matase trupul neinsufletit al Miei. Decisesera ca maine dimineata , dupa inmormantare sa porneasca in cautarea indiciilor lasate de fata.16 pasi de uramt, 16 ani in momentul in care a decedata. Acestea doua aveau o legatura , dar care?



16 PasiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum