Bubu de abia aştepta noaptea de Halloween. Din perspectiva lui, era cea mai tare sărbătoare. În noaptea de Halloween punea muzică latino şi dansa stripes dând din posterior. Aşa făcea acum; şi-a pus un CD cu muzică cântată de Pepino, îmbrăcat în Mama mare.
Lui Pongo, însă, nu îi plăcea această sărbătoare şi tocmai acum se uita la televizor, dar ce să vezi că pe toate 972 de posturi nu are la ce să se uite deoarece se vorbeşte despre Halloween. Până şi la ştiri se vorbeşte despre această sărbătoare păgână. Până şi pe posturile de copii mici... Deodată sună soneria de la uşă. Oare cine să fie? Lui Pongo îi era frică de creaturile ciudate care apar întotdeauna de Halloween la uşă. Totuşi trecură o oră, trecură două şi "creatura ciudată" nu dispăru de la uşă, a şa că Pongo îşi luă inima-n dinți şi se încumetă. Parcă nu-i venea să se uite pe vizor deoarece anul trecut, tot de Halloween a pățit-o cu un colindător, acesta uitându-se pe vizor cu ochiul, iar Pongo când se uită şi el la rândul lui pe vizor îi văzu ochiul lui înfricoşător.
Tâââââââââââr!sună jalnic soneria uşii blestemate.
-1, 2, 3, 4, 5!numără Pongo şi apoi deschide dintr-o dată uşă.Aaaaaaaaaaa....!țipă Pongo
În spatele uşii apăru un Anibaleactor.
-Stai!zice Animaleactor. Nu-ți fac nimic!
-....Aaaaaaaaaaa!continuă Pongo
-Stai!zice Anibaleactor
Pongo se oprii.
-Sunt eu Bubu!zice "Anibaleactorul"
-Bubu? Să nu mai faci asta niciodată!zice Pongo
-Promit!zice Bubu
