Stau in pat cu genunchii strânși la piept si cu o perna in brațe,și-mi dau sufletului plângând. Cu ochii roșii si plini de lacrimi încerc sa citesc ceasul de pe noptiera: 1:30 noaptea. Nu am somn,niste amintiri dureroase imi trec rapid prin inima. Un nou val de lacrimi părăsește ochii mei,tremur inca o data de frig dupa care ma întind dupa pătura si foarte greu,cu brațele fragile,reușesc sa o trag pe mine. Negru,negru tot afara este o noapte neagră care nu poate fi străpunsă. Ma ridic cu greu,cu fiecare părticică a corpului tremurând si ma îndrept spre fereastra. Ma uit in jos si vad o strada lunga si pustie cu un singur bec in dreptul blocului meu cu 5 etaje. De la etajul 5 la care ma aflu,mai tremur o data cu forța. Dupa care imi întind o mana nesigura si ating blocul lui. Blocul celui care m-a facut sa sufăr,sa ajung intr-o situație ca aceasta. Amintirile dureroase imi trec din nou prin minte. In special amintirea evenimentul care m-a facut sa ajung asa.
Va urma...
Va MULTUMESC PENTRU MESAJELE SI SUSȚINEREA PE CARE MI-O ACORDAȚI!
YOU ARE READING
Amintirea ( Vol 1)
RomanceN-au ramas decat poze pe care le-am pierdut. Odata cu gândul ca o data te-am avut