1. Divorțul

269 21 0
                                    

Am ieșit din tribunal cu Louis , fratele meu și am pornit spre mașina lui. Louis a intrat pe scaunul din stanga iar eu în dreapta.

"Ne ducem acasă , strângem lucrurile și ne mutăm in New York. Am un prieten care locuiește acolo de 5 ani" spune Louis serios când am intrat în mașină.

"Cât o să stăm acolo?" îl întreb eu uitându-ma în gol

"Nu știu încă..dar destul" spune Louis când mi-am ridicat privirea spre el.

A pornit motorul mașinii care torcea ușor apoi iese din parcare. Louis conduce cu viteză pe șoseaua lipsită de mașini în timp ce eu mă gândesc la ce tocmai s-a întâmplat...părinții mei au divorțat. O lacrimă micuță dă să cada din colțul ochiului dar o opresc imediat. Omul acela nu o merită pe mama. E un bețiv care nu merita asemenea ființă perfectă plus 2 copii. Odata șeful lui l-a concediat pentru că a venit beat la servici , apoi a baut până nu mai știa cum îl cheamă și a venit așa acasă...ce a urmat e groaznic..atunci mama a depus actele de divorț iar tata a refuzat dar și-a pierdut șansa.

Dupa 2 ore

"Hailes!" stigă Louis

"Da! Cobor imediat!" îi strig eu înapoi.

Îndes repede hainele in geamantan , îl inchid repede apoi îmi iau geanta de mână și cobor jos. Când am ajuns jos o văd pe mama intrând în casa. Se uita la noi confuză și zice:

"Unde plecați?"

"Ne mutăm." răspunde Louis neinteresat.

Lui Louis nu prea îi păsa de familie..e genul de baiat rebel care a devenit acum bărbat. La 20 de ani nu prea îi poți impune ca părinte reguli. Chiar dacă i le-ai da , nu cred că o să le respecte.

"Ce faceți?!"

"Ne mutăm , mamă! Nu putem să mai locuim aici..sunt multe amintiri amare plus că omul acela încă locuiește în Londra. Și dacă eu plec bineînțeles că o iau și pe Hailes cu mine" zice Louis hotărât iar eu mă uit la ei ca un cățeluș.

"Nu poți face asta! Hailes e minoră. În 2 luni împlinește 18 ani." spune mama cu clară furie în glas.

"Poate e ea minoră dar , eu nu deci am dreptul să o iau" spune Louis privind furios spre mama.

Atunci mama se îndreptă spre mine cu pași apăsați.

"Hailes , draga mea , tu vrei să pleci?" mă întreabă mama uitându-se în ochii mei.

Are niște ochii așa frumoși...când te uiți în ei uiți ce vrei să spui , să faci..totul. Am moștenit ochii de la tata iar Louis de la mama. Aș da orice să am ochii mamei mele.

"Sincer...da" îmi mușc obrazul apoi continui "Dar poți veni cu noi , nu?" spun uitându-mă spre Louis.

El se uită puțin reținut spre mine , dar sfârșește prin a aproba din cap. Asta m-a făcut să zambesc larg.

"Deci?" o presez eu puțin.

Mama se uită în pământ gânditoare.

"Unde vă mutați?" întreabă ea.

"New York" spun eu și Louis în aceelași timp apoi îmi zâmbește ușor.

"Dacă sunteți de acord...da." spune mama puțim reținuță.

"Yeeey" zic eu bătând din palme și sărind în sus ca un copil de 2 ani , care a primit o bomboană.

"Mamă , du-te și împachetează repede pentru că în 30 de minute trebuie să plecăm sau pierdem avionul" spune Louis grăbit. În următoarea secundă mama o luă la fugă pe scări.

---------------------------------------

Hei prieteni :)
Acesta a fost primul capitol din Angels Of Darkness. E scurt , stiu dar vor fii altele mult mai lungi.
Imi pare rau pentru greseli.

Angels Of Darkness [H.S]  Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum