Angels Of Darkness [H.S]

8. Întuneric

Mergeam prin pădurea întunecată , căutând...habar n-am ce. Pădurea asta nu are sfârșit? Merg de vreo oră și nimic...e și frig de îmi îngheață gândurile.

După ce am mai mers puțin , am dat de o șosea. Am alergat repede sprea ea. E gol. Nici o mașină. Mă uit în stânga și în dreapta rătăcită , neștiind pe unde să merg. Până la urmă , am decis să merg spre dreapta , dacă nu găsesc nimic , mă întorc. Am început să merg , tremurând de frig.

"Bună , domnișoară." spune o voce din spatele meu. Mă întorc și dau de un bărbat brunet , cu ochii negrii , înalt și foarte slab.

"Bună seara." spun eu.

"V-ați pierdut?" întreabă el apropiindu-se de mine , iar eu dându-mă un pas înapoi.

"Ăm , da..." spun eu speriată.

"Stați calmă domnișoară , vreau doar să vă ajut." spune bărbatul blând , dar în următoarea secundă s-a repezit spre mine și m-a trântit jos , pe asfalt. Am scâncit de durere dar tot mă zbăteam sub corpul înalt de pe mine.

"Lasă-mă! Ajutoooor!" țip eu..logic că nu mă aude nimeni.

"Nu te aude nimeni scumpo , îți propun să stai calmă." după cum am spus și eu..

De nicăieri , a apărut un pistol , în dreptul capului meu. L-am luat rapid din instict și l-am îndreptat spre bărbatul de lângă mine. Pe el nu îl deranja cu nimic , nici nu s-a clintit.