Dimineata, lumina, sforaituri.. Stai, ce? Imi deschid instant ochii, privirea findu-mi indreptata ulterior spre tavan. Imi intorc incet capul spre partea dreapta si il vad pe Nano dormind. Il privesc insistenta vreo 2 minute si nimic, doarme chiar linistit, deci nu el e de vina.
Ma ridic in sezut inca privind in partea dreapta, spre toti ceilalti si e liniste si la ei. Ma rog, oarecum liniste, dar nu sforaia nimeni ca atunci cand m-am trezit eu.
Imi intorc privirea spre partea stanga si - ghiciti ce vad? O namila de caine, negru, dormind la nici un metru de mine. Tresar si continui sa privesc tentativa asta de urs. Nu ma intelegeti gresit, ador cainii, dar asta-i prea exagerat, arata mai mult ca o evolutie la Pokemon a ceea ce a fost candva, combinatie intre urs si caine, ceva pe acolo.
Aveam o față de milioane. Fara sa realizez imi scapa un "ha?", iar acesta isi ridica urechile, apoi capul ala cat roata de masina. Latra, da din coada si - Oh! nu. Vine spre mine.
Incerc sa zic cat mai pot: "Nu, nu, nu! Sta--", si ma doboara. Mda, am esuat lamentabil. Cel mai genial "Neața" de pana acum.
Ceilalti s-au trezit, normal, de la latratul namilei asteia si de la ce spusesem, in speranta de a fi crutata de si ferita de balele cainelui. Toti priveau, pe fruntile lor scriind cu majuscule: "Ce?", vazandu-ma intinsa pe saltea, iar cainele asta impingandu-ma acum de umar, cu scopul de a ma tranti pe jos, ca de ce nu.
Nano: ce sa-ntampla--
Emi: de ce tipati? AA!
Nano: noi tipam, ha?
Robert: ce naiba! *somnoros* Silvia!!
Rebe: bine.. Noi ne holbam, dar Silvia, tu ce faci mai exact?
Silvia: ciubotei, draga. Nu se vede?
Kuze: daca asta-i Bubu, nu vreau sa stiu cat e Yogi
Se holbau la mine ca la masini straine, da' nimeni nu incerca sa ma ajute. Robi mi-a strigat numele si pauza publicitara. Acum stateam iar in sezut, in timp ce cainele incepea sa-mi linga fața. Grozav, asta pana m-am enervat si am pornit transformarea.
I-am pus mainile pe față cainelui, incercand sa-l departez - frate, da puternic mai e. Intr-un final am reusit sa-l tin la distanta, macar sa nu ma mai linga. Totusi trebuia sa-mi folosesc mainile, ca altfel dadea peste mine animalul.
Kuze: Silvia, inteleg ca te-ai suparat pentru faza de ieri, dar sa aduci.. chestia asta aici nu-i o gluma buna, serios...
Silvia: ti se pare ca e o gluma de-a mea? Eu sunt aia care se lupta cu el. E doar un caine, pisica fricoasa
Nano: era necesar sa te transformi?
Silvia: daț stii ceva? Nu pe tine te iubeste namila asta. Si-asa esti lup, comunica cumva cu el
Nano: drept ce ma iei? Vreau sa vad cum vorbesti tu cu o vulpe
Silvia: nu mai fa misto si opreste-l! Măi, lasa-ma odata!
Chiar atunci cand n-am mai fost concentarata pe caine, s-a smucit din mainile mele doborandu-ma iar pe jos, cotinuand sa ma linga pe față. Cainele asta va ajunge pres de blana la intrare, mai mult ca sigur! Si nimeni nu ma ajuta? Hua! Tradatorilor!
Pana la urma Nano l-a prins de zgarda, luandu-l de pe mine. Ia stai! Avea zgarda?! Proasta... Cum de n-am vazut? Scapam mai usor de el.
L-a tinut asa pana cand administratorul (A) se face dintr-o data observat, venind la noi, putin confuz.
A: hei, copii. N-ati vaz-- Aaron!
Nano: e cainele tau?
A: da, l-am luat de curand. Ma intrebam pe unde a disparut
CITEȘTI
Werewolf Tamer
WerewolfV-ați gândit vreodată ce înseamnă "supranaturalul"? Este ceva neobișnuit, incredibil, care depășește gândirea omului și intră în imaginar sau este ceva inexistent, ficțiune inventată de oameni din distracție sau simplă imaginație? Mulți aleg să...