Werewolf Tamer

Cap. 6: "Surprins?"

Dupa ziua de ieri inca sunt obosita, s-au intamplat destule, i-am cunoscut si pe Rebecca, Ren, Navi si in plus am aflat si chesti noi.
Cum dormeam eu draguta si linistita, aud soneria, din camera mea nu se aude asa clar deci nu am bagat de seama si m-am asezat si mai comod in pat incercand sa adorm dinou. Pentru cateva minute s-a lasat o liniste deplina hm.. ceva nu e in regula, dar... mi-e prea lene sa ma ridic, mda am o viata aventuroasa, ar trebui sa se scrie o carte despre mine.

~Intre timp~ Suna soneria:

Rhea: imediat *deschizand usa*
Nano: buna, Silvia vine la scoala?
Rhea: cred ca inca doarme. Silvaaa.. *strigand*
...................
Rhea: nu cred ca s-a trezit, urca si spune-i sa se grabeasca, te rog!
Nano: eu? Nu e o idee buna...
Rhea: eu trebuie sa pregatesc masa
Nano: totusi... *privind cu frica scarile*
Rhea: prima usa la stanga, bafta ^^
Nano: da... mersi *urcand scarile* (dar ce am? Revino-ti, doar o chemi sa nu intarzie, atata tot)

In timp ce eu dormeam cu o perna in brate aud deodata batai in usa, n-a durat prea mult linistea asta, am ignorat bataile sperand sa se opreasca, dupa ceva tip se opresc si aud usa deschizandu-se:

Perspectiva lui Nano: 

Cum am urcat scarile am inceput sa bat in usa dar fara vreun rezultat, cred ca inca nu s-a trezit, ce fac acum? Nu pot sa tot lovesc in usa pana imi va raspunde. Am inspirat adanc si am apasat pe clanta deschizand usa, intrand inauntru. Silvia dormea asa ca am strigat-o:

Nano: Si...Silvia esti treaza? *privind inauntru-l camerei*
Silvia: mnu.... *adormita*
Nano: tre...trezeste-te, avem scoala 

Perspectiva Silviei: 

Am auzit pe cineva strigandu-ma asa ca m-am trezit sa vad cine era, m-am ridicat cu greu sprijindu-ma in mana dreapta iar cu celalta stergandu-mi ochii pentru a vedea mai bine si.... era Nano, ce.. ce cauta in camera mea? L-am privit mai atent pana am realizat ca eram in pijama iar breteaua stanga a maieului imi alunecase de pe umar, de ce se intampla mereu asta cand il vad? Ma privea rosu in obraji:

Silvia: ce cauti in camera mea?
Nano: vroiam sa... te chem la scoala *privind-o atent*
Silvia: iesi afara!! *aruncand cu perna dupa el*
Nano: ...... *inchizand usa* (m-am proptit cu spatele de perete lasandu-ma sa alunec in jos. E asa draguta cand dorme, chiar si dupa ce s-a trezit, n-am mai avut sansa sa o vad asa pana acum, e mult mai simpatica cand doarme, dar... dar... la ce ma gandesc?? De ce sunt asa agitat? Agh.. revinoti!! M-am ridicat si am coborat la parter pentru a o astepta).

Ce cauta in camera mea? Putea doar sa insiste cu bataile in usa, ce enervant, m-a surprins sa-l vad in camera mea si de ce era asa rosu? Pff.. chiar ar trebui sa se scrie o carte despre viata mea.

 M-am pregatit pentru scoala si mi-am luat ghiozdanul cand am vazut ca e 7:50 Haa..?? am doar 10 minute sa ajung la scoala? Am deschis repede usa luand-o la fuga pe scari spre bucatarie:

Rhea: deci cum a fost? S-a trezit?
Nano: a.. fost bine... destul de bine *privind in jos inrosindu-se*
Rhea: ce e zgomotul asta?
Nano: Silvia?? (priveam spre scari cand o vad pe Silvia alergand disperata spre bucatarie)
Rhea: ce s-a intamplat? *privind-o confuza*
Silvia: trebuie sa ajungem in 10 minute
Nano: daca te-ai fi trezit mai repede...
Silvia: mai taci si vino (am insfacat o felie de paine prajita cu gem, l-am luat pe Nano de mana si am tulit-o spre scoala, pana in curtea liceului nu m-am oprit din alergat)

Silvia: ce bine, am ajuns la timp *respirand greu*
Nano: am fi ajuns mai repede....
Silvia: off taci
Nano: haide, sper ca n-a intrat dirigul
Silvia: nu l-am vazut pana acum
Nano: e de treaba

Am ajuns fix cand era sa intre dirigul pe usa, ne-a iertat de data asta, pe Nano la trimis in banca iar mie mi-a spus sa ma prezint clasei, are dreptate.. acum ca ma gandesc n-am avut ocazia sa ma prezit deoarece n-a fost la scoala, dar puteam traii o viata frumoasa si fara sa fac asta, dwa..:

Dirigu: clasa, ea este noua eleva transferata, te rog sa te prezinti
Silvia: ma numesc Chistanda Silvia, incantata de cunostinta *smile* (nu prea, dar ma prefac destul de bine)
Clasa: salut!
Dirigu: poti lua loc

Ora incepuse si eu deabea asteptam sa se termine, era plictisitor mai ca adormeam. Am mai incercat sa vorbesc cu Nano de cateva ori dar imi spunea ca vrea sa fie atent, ma evita cumva? Sper ca nu incepe dinou cu "odata e dragut odata nu" mda.. mi-am pus capul pe banca privind spre geam, vreau sa vad daca continua asa, am sa vorbesc cu el in pauza. 

Dupa ceva timp sunase si clopotelul iar restul colegilor deja se pregateau sa iasa, mi-am intors privirea spre el:

Silvia: hey, vi in curte?
Nano: ăăm.. nu
Silvia: pai?
Nano: am niste... treaba *facand pauza intre cuvinte*
Silvia: mda.. ne vai vedem (M-am ridicat repede si am iesit pe hol, se balbaia e clar ca minte, oare ce de face asta? Cred ca am s-o intreb pe Rebbeca)

Am inceput sa o caut in fiecare clasa, am trecut si pe la sala de sport dar nu era nimeni, pff.. fix acum si-au gasit toti sa dispara. Am plecat mai departe prin clase si am gasit-o in laboratorul de chimie cu inca cativa colegi de-ai ei, se juca cu niste substante, m-am apropiat de usa iar ea m-a observat si mi-a facut semn sa merg la ea:

Rebe: hey, ce faci aici?
Silvia: te cautam de fapt...
Rebe: ce s-a intamplat? *luandu-si ochii de la substante si privind-o pe Silvia*
Silvia: tu il sti pe Nano mai de demult nu?
Rebe: da, de destul timp, ai probleme cu el?
Silvia: intr-un fel, adica odata se poarta normal iar dupa ma evita
Rebe: s-a mai intamplat?
Silvia: da, ieri dimineata a vorbit normal dupa care a devenit rece apoi dupa prima ora a devenit foarte prietenos dar cum eram nervoasa il ignoram mai mult si a continuat sa fie dragut pana am ajuns la sala unde v-am vazut pe voi
Rebe: aham..
Silvia: iar acum de dimineata era normal, dar in timpul orei si in pauza incerca sa ma evite
Rebe: nu prea stiu ce gandeste Nano dar nu cred ca o face mereu intentionat, trebuie sa-l iei mai tare insista putin *concentrandu-se la substante*
Silvia: nu-l va supara mai rau?
Rebe: nu cred ca e suparat, apropiete mai mult daca poti
Silvia: daca tu spui
Rebe: nu te deranjeaza sa te apropi pentru a afla ce are, nu?
Silvia: ma prefac destul de bine (sincer caracterul meu imi permite sa ma prefac chiar daca nu sunt interesata, cred ca e din cauza Semnului Vulpii, sunt genul care se poate da bine pe langa oricine dar nu prea folosesc asta)
Rebe: atiunci e ok, dar.. tie nu-ti prea plac persoanele insistente, asa-i?
Silvia: se poate spune si asa
Rebe: se zice "ce tie nu-ti place altuia nu-i face" dar nu se aplica mereu
Silvia: probabil, dar nu-mi place sa fiu insistenta
Rebe: daca vrei sa sti, trebuie sa insisti *razand*
Silvia: daca zici tu (am propriul motiv pentru care vreau sa stiu oricum..)
Rebe: bafta

Am iesit din clasa dupa ce i-am multumit Rebeccai, Semnul Vulpii imi da un caracter foarte carismatic, pot face oamenii sa se simta bine si sa aiba incredere in mine foarte usor dar din nou, nu folosesc asta mereu, este posibil ca din cauza asta sa nu aiba Nano incredere in mine? Voi afla imediat, acum trebuie doar sa-l caut, intr-un final l-am gasit in curte pe iarba sprijinit de un copac si cica are treaba, ar trebui sa-si noteze minciunile.

M-am apropiat de el, cand m-a observat si-a intors privirea, l-am intrebat ce face dar mi-a raspuns sec, am mai insistat si tot la fel, bun deci ma evita atunci am sa contra atac. Cand a vrut sa se ridice pentru a pleca m-am asezat in genunchi peste picioarele lui tinandu-l cu mainile de umeri, a tresarit cand si-a dat seama ca era deasupra sa, cred ca l-am speriat putin, bine ca era curtea goala pentru ca transformarea se activase, pana la urma e prima oara cand fac ceva de genul sunt destul de emotionata sa zicem, dar cum ziceam caracterul meu imi permite sa ascund asta destul de bine, iar transformarea mea depinde uneori si de emotii. Cand ma transform devin mult mai sarcastica iar Ley zice ca-s si enervanta, am un zambet ironic si trec usor de la bucurie la seriozitate, mda sunt ciudata, sa continuam:

Silvia: Surprins? Deci ce faci?
Nano: ..... aa.. eu.. (ce se intampla? ce-i cu apropierea asta?)
Silvia: tu ce? *zambind*