-Trezește-te.E prima zi de liceu,scumpo.
Nu,nici nu vreau să aud.A trecut vara.Viața mea va fi ruinată de la 15 ani.
-Mamă!Te rog,2 minute.
-Nu.Nu vreau să dai greș din prima zi de liceu.
Mi-am pus plapuma pe cap.
-N-am vrea să se întâmple asta.
În 2 minute am văzut-o pe mama cu un bol plin de lapte și cu o pungă de cereale în mână.
-Viitoarea Miss Boboc are nevoie de energie pentru o zi întreagă,nu-i așa?
-Mamă,ți-am zis,nu voi participa la așa ceva.
-Ba da.Și eu și bunica ta am fost Miss Boboc.Și tu vei fi.
-Chestiile astea promovează frumusețea.Nu e de nasul meu.
-Ești frumoasă,Sarah.
-Mamă,port ochelari,sunt grasă și am un păr urât.
-Porți lentile de contact,ai 50 de kilograme și ai niște bucle minunate.
-Dacă tu vrei să fie așa.
Mi-a părăsit camera.Am dat drumul la TV,ronțăind câteva cereale.
-Mai ai o oră la dispoziție!Autobuzul nu așteaptă după tine.am auzit vocea mamei de jos.
Wut?O oră?Am sărit ca arsă din pat,căutând blugii mei preferați și o cămașă albă transparentă.Mi-am aplicat niște machiaj pe față și am ieșit în fața casei așteptând autobuzul.
-Sarah!
Nu mi-am dat seama când a ajuns autobuzul.Am urcat,observându-i pe prietenii mei din generală.
-Sarah!Ce dor îmi era de tine!a spus Bradley,fostul meu coleg de bancă.
-Și mie!
Mi-a oferit o îmbrățișare caldă.
-La ce ai dat?
-Arte.Tu?
-Matematică.Ne vom vedea cam greu acum.
-Din păcate.
Așa,vorbind,drumul a trecut și am ajuns în fața liceului.
-Baftă!mi-a spus,uitându-se cu drag în ochii mei.
-Baftă!i-am răspuns
Am mers fiecare spre clasa lui.Nu cunoșteam pe nimeni,se pare că sunt veniți din toată Anglia.
-Hei.Eu sunt Diana.Nu vrei să stai cu mine?
-Ba da.
Mi-am aruncat ghiozdanul pe bancă,Diana fiind puțin speriată de gestul meu.
-Eu sut Sarah.
-M-mda.Ia loc.
-Nu,mersi.Mă duc să mă mai plimb pe hol.
Am ieșit,văzând că în pragul ușii stă Jade,fosta pițipoancă din gimnaziu.
-Ai intrat la școală?
-Da,și eu mă mir,dragă Sarah.
-Bine că recunoști că ești o mare proastă.
-Dar măcar sunt frumoasă,nu ca tine.
-Pa.
M-am întors cu spatele,încercând să intru în clasă.
-Baftă la ore.Sper să începi liceul cu un 4.
-Și eu sper să mori odată.
Am intrat trântind ușa,toată lumea uitându-se spre mine.
-Eu sunt Sarah.am spus zâmbind.
Toată lumea s-a întors la ce făcea.
-Smith!Unde te trezești să trântești așa ușile?
-D-doamnă profesoară,nu a fost cu intenție.
-Du-te în bancă.
M-am pitit în bancă,scriind mesaje.
-Sarah!Tu ești aici ca să dai mesaje sau ca să înveți?
-Să dau mesaje,dăăăă!
-Poate te vede profa.
Am băgat telefonul în buzunar,concentrându-mă pe unghiile mele.
*pauză*
Mi-am luat o cafea și am început să mă plimb pe holul școlii.
Harry Styles.Băiatul acela îmbrăcat în negru mai mereu,care e cu doi ani mai mare decât mine.Am fost la aceeași școală,dar niciodată nu ne-am vorbit.Mi s-a părut că e închis în el cred că are câteva probleme.
***
-Mamăăăăăă,am ajuns!
Nimeni acasă.
-Mamăăăăă!
