Meditator

27

Ne întoarcem înauntru și ne îndreptăm spre masă.Ne reluăm locurile și încerc să nu dau ochii cu Zayn.
Continui să mănânc din cartofi.

—Deci întâlnirea asta a fost o idee proastă?
Întreabă Caroline

— Da !
Spun eu și Zayn în același timp.

—Caroline ar trebui să plecăm, Zayn ne duci cu mașina ?
Întreabă Troye.

—Sigur.
Spune Zayn privindu-mă.

Ieșim din local și ne îndreptăm spre parcare, Troye își pune hanoracul pe umerii mei și îl pup pe obraz.

Intrăm în mașina lui Zayn.Drumul a fost foarte tăcut.

Troye mă ia prin surprindere și mă sărută când părăsește mașina.
Am rămas doar eu și Zayn în mașină.

Oprește în fața casei mele dar când dau să deschid portiera aud cum închide toate ușile mașinii.

—Știi...nu pot să ies dacă ai închis ușile.
Spun iar el mă privea.

—Îl iubești ?
Mă întreabă.

—Pe cine ?

—Troye.Nu te face că nu ști!

—Asta nu e treaba ta !
Îi spun.

—Ascultă-mă, voi fi primul și ultimul din viața ta !
Spune furios în timp ce mă strânge de braț.Aud un zgomot semn că mașina e deschisă.

—Ești nebun! Nu vreau să te mai văd !
Țip și plec.

Încă aveam hanoracul lui Troye pe mine, parfumul lui îmi inunda nările dar nu era ca parfumul lui Zayn...puternic cât să nu-l poți uita nici dacă mori.