Capitolul 21

129 6 0
                                    


Capitolul 21

Katie

    Stau langa patul de spital unde se afla Matt,il privesc atenta simt cum o lacrima mi se prelungeste pe obraz,mi-l sterg repede si pun mana pe al lui,ma durea sufletul cand il vedeam pe patul de spital ranit la mana si pe spate,facuta cred de un cutit,a fost injughiat,dar voi face tot posibilul sa aflu cine a fost prin camerele de filmat de care le-am plasat in urma cu 4 luni in caz ca se intampla ceva,fiinca eu nu ma las niciodata batuta.
Usa se deschise si pe ea intra mama lui Matt cam suparata si avea lacrimi in ochi,se pune in partea cealalta a patului il privea foarte suparata,si se uita in continu fara sa spuna ceva,chiar mie mila sa vad ca si mama lui sufera.
Eu imi fac curaj sa ii vorbesc ca sa o fac sa se simta mai bine.
Ma apropri de ea si ma asez langa ea.

-Doamna,Mathias va fi bine nu va ingrijorati atata. Spun eu serioasa spre ea dupa isi ridica privirea spre mine era foarte trista.

-Nu-i vorba ca nu isi revine,nu astai problema,problema este ca ma ingrijoreaza mereu oameni ce incearca sa ne faca rau,iar sotul spune ca este din vina ta. Cand am auzit cuvintele ei am ramas blocata timp de un moment.

-Eu !!! De ce eu ?! Spun eu confuza.

-Tu ne-ai bagat in pericole,crezi ca nu stiu ca dusmanul tatalui tau te vrea moarta in fata lui,ia zi. Spune ea dur iar eu ma incrunt si raman socata pur si simplu.
Ce naiba !? De ce mie mi se intampla asta ?! De ce ?!

-Cum adica Doamna ?! Eu nu am nici o vina ca am dusmani. Spun eu iar ea se incrunta la mine.

-Ba este.Mai bine nu te intalnea Mathias cu tine asa traiam in pace. Spune ea cam distrusa.

-Doamna...eu...eu...nu stiu ce sa mai zic. Spun deja balbaindu-ma.
Ma doare sa o vad asa. Poate are dreptate,dar nu vrea sa ma despart de el,fiinca il iubesc.

-Asa credeam si eu. Spune ea dezamagita ridcandu-se de pe scaun si intrepartandu-se de mine.
Astept afara pana se trezeste. Adauga ea cu mana pe clanta iesind afara.

Eu imi puneam mainile in cap si imi vorbeam singura.

-Matt,poate mama ta are dreptate,poate eu iti distrug viata,daca ma auzi este cel mai bine,dar eu te iubesc,nu te pot abandona. Spun eu in soapta dupa plang ca proasta incercand sa mu mai par nepasatoare.

Dupa un moment ii simteam mana pe mana mea dreapta mi-o mangaia usor,eu imi ridic capul de pe maini si il priveam confuza,el inca avea ochi inchisi dar incerca sa ii deschida.

-K-k-ka-ti-e,nu-i a-deva-rat,tu esti to-tu-l pentr-u mine,sti bi-ne. Spune el cu o voce cam slaba iar eu ma apropri cat mai aproape de fata lui.

-Dar...poate... Spun eu dar sunt intrerupta de el.

-Nu mai vorbi prosti,Katie,te iubesc foarte mult si nu voi permite ca nimeni sa mi te ia. Cand am auzit asta ochii mei sclipesc mai mult ca lumina soarelui,vorbele lui calde in totdeauna ma facut sa ma simt bine,si el mereu ma va iubi.

-Oh Matt...te iubesc. Spun dupa il vad cum isi deschide ochi aceeaia albastri electrizati de un galben ma faceau sa ma pierd in ei,el ma trage mai aproape de el si ma saruta pe buze,eu ii raspund la sarut si continui sa ii sarut buzele lui dulci,ma musca usor de buza de joas si isi introduce limba in gura mea facandu-ma pe mine sa gem,dupa limbile noastre se luptau una pe cealalta,dupa un sarut lung ne despartim din el din cauza aerului.
Aveam fruntea lipita de al lui ii simteam respiratia pe gatul meu,mie imi dadea lacrimile fara sa vreau iar mi le sterge repede cu degetul lui si dupa imi saruta crestetul capului.

* * * * * * * *
*

Dupa 4 ore*

Iubire (17+)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum