Yin și Yang

Capitolul 1

Amanda Povestește
Aud soneria și cobor grăbită pe scări
Deschid ușa și nu era nimeni... Dar ceva mă face să cobor privirea unde văd un coș în care erau doi bebeluși minunați..iau coșul cu pruncii în casă unde era cald și bine le improvizez două biberoane și le dau să mănânce erau așa gingașe
După ce le-am dat să mănânce m-am pus cu ele pe canapeaua din sufragerie pentru a le culca puțin..
Ușa de la intrare s-a deschis și pe ea intră soțul meu Eliot care a rămas împietrit..
Eliot Povestește
Când intru în casă obosit enorm de la job.. Ce să vezi ..îmi surprind minunata soție lângă un coș unde erau pus 2 copii... Ceva e îneregulă cu ei.. Dar nu îmi pot da seama ce...
Eu:Ce sunt ăștia și de u de au apărut..?(îi spun aspru)
Am:Sunt copii scumpule..
Eu:De unde au apărut.. Parcă tu nu puteai să faci...
Am:Au apărut la ușa și pe frigu ăsta nu îi puteam lăsa acolo..
Eu:Da bine nu îmi pasă..doar să nu mă deranjeze..
Am:Nu scumpule promit .. Dar te rog lasă-ma sa le îngrijez..sunt singure...
Eu:Ești sigură că asta vrei?...
Am:Da te rog scumpule..
Eu:Bine dar nici o dată să nu mă obligi să le iubesc..
Am:Te iubesc scumpul meu ești cel mai bun..
PESTE 15 ANI
MIky Povestește
Eu:Kim unde ești?
Kim:În bucătărie copil..
Eu:Suntem de aceeaș vârstă..
Kim:Da dar tu ești pitic
Eu:Plâng.. Nu sunt chiar așa mică.. Am doar 1.50..
Kim:Un metru și un șnițel
Eu:Te urăsc beldie..
Kim:Și eu te iubesc surioară..Hai ești gata de școală?
Eu:Iar stres..
Kim:Ce e așa stres în a fii populară?
Eu:Tocmai aia..
Mama:Kim..Miky tot nu v-ați dus la școală
Noi:Acum mami(O sărutăm pe obraz și plecăm spre stația de autobuz)
Până vine autobuzul și cât tace beldiuța asta o să vă spun ceva despre noi ..
Deșii suntem popularele școlii și aproape toți ne iubesc... Viața noastră nu e în tocmal roz.. Și acum revin la "Aproape toți"..Mda asta pentru că tatăl nostru e distant..rece.. Am încercat de atâtea ori să îi vorbim .. Și nimic...mă doare mai mult o simplă conversație pe care am auzit-o din greșeală... Dar Kim nu știe.. Nu vreau să o necăjesc și pe ea...zic de parcă i-ar păsa ei de ceva.. În fine în discuție era ceva gen să ne spună nouă nu știu ce ascund ei acolo.. În fine lasă.. Nu trebuie să mă descarc..Deci fără deci că nu îmi place a venit și autobuzu într-un final .. Și da.. Cum mai găsesc timp liber cum mai spun câte ceva de noi..
Kim:Hei.. Ce ai?
Eu:Nimic..
Kim Povestește
De la un timp surioara mea se poartă ciudat și nu știu de ce.. Eu și mami îi oferim toată dragostea necesară..avem și tată..dar e de fațadă.. Eu doar îl salut.. Ea mai încearcă să îi mai vorbească sau să îi povestească ce a făcut la școală cum face orce copil normal..dar cu el nu se poate.. Și o rănește... Nu îl omor pentru mami.. Că dacă nu îl iubea mami așa mult.. Era de mult mort..
Eu și Miky suntem foarte diferite cât fizic atât și la comportament.. Ce avem în comun este că ochii noștrii se schimbă după stare ..ea are părul alb eu îl am negru ea e micuță și fragilă eu înaltă și slabă
Eu sunt rece legat de aproape tot.. Ea pune la suflet de cele mai multe ori...în fine.. Vă lăsăm pe voi să ne cunoașteți pe parcurs...
Eu:Hei Miky..am ajuns.....
Miky:Da da aici ...
Eu:Miky ce ai? tu îmi spuneai totul...
Miky:Treaba e că.....
~To Be Continue~

_______________________________________

EllyaCannibal