Alex Devis și fratele său Kevin, se mută împreună cu familia în New York. Familia Devis este una dintre cele mai bogate familii din America... tatăl, Thomas Devis, este un important om de afaceri, mama, Lora Devis, deține o mare și faimoasă casă de...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Arunc alarma cât colo în perete, însă ... ca să vezi! Nimerește canapeaua. Măcar se oprește.... Mă dau jos din pat și mă îndrept spre geam... trag draperiile și privesc orașul...
-O nouă zi... un nou început... șoptesc și mă îndrept spre baie. De data asta îmi iau și hainele cu mine...
-Asta ar însemna să mă fac și pe mine urâtă.... Doar avem aceeași față...
Gabe zâmbește și se ridică de pe pat, îmbrățișându-mă. Îmi scufund fața în cămașa lui și închid ochii. Încerc să rămân cât mai mult așa.
-Mira?
-Hmm...
-Știi că avem vecini noi?
-Serios?
-Da... Mergem după micul dejun să-i vedem... spune apoi îmi dă drumul și iese din cameră.
Îmi termin geanta pentru liceu, apoi cobor. (Da, apartamentele lor au și etaj... sunt apartamente din acelea new-yorkeze din blocurile moderne, de bogătași)
Gabe pregătea de zor masa, însă eu înhaţ o felie de pâine prăjită cu marmeladă și o sticlă cu apă din frigider și ies din casă...
-Unde drq pleci? E opt dimineața...
-Să alerg.... îl lămuresc.
-Iarna?
-Da... trebuie să mă încălzesc pentru cursuri... După ce cunosc vecinii am oră de balet... Competiția nu se câștigă singură...
-Cum zici tu!
Apăs cu umărul butonul liftului și aștept ca ușile să se deschidă. Înăuntru mai aștepta un brunet să coboare. Era destul de drăguț, dar părea să fie unul dintre acei aroganți pe care îi detest...
-Știi? Este o zi chiar frumoasă pentru luna Decembrie...
Mă întorc surprinsă...
-Mda, cum zici tu...
El își mărește ochii surprins, apoi exclamă...
-Miranda Stivens? Wow...
-Pasionat?
-De patinaj... probabil... spune el zâmbind...
-Iar tu ești ...?
-Alexander Devis... fan înfocat de-al tău...
-De când...?
-De când te-am văzut azi... spune analizându-mi pervers trupul.
Îmi dau ochii peste cap și încep să-mi doresc să cobor mai repede din iadul ăsta mișcător. În câteva minute îl simt în spatele mele, iar mâinile sale fierbinți își fac simțită prezența pe talia mea. Ușile liftului se deschid iar el îmi zâmbește și iese primul. Cobor și eu, îmi iau bluza de trening din recepție și o șterg pe ușă spre Central Park.
Alé
Nu știu de ce am reacționat așa... nu îmi plac fetele, dar ea este chiar simpatică... într-un fel... Mi se pare cunoscută figura ei... Și nu, nu doar de la Tv și reviste, etc. Ci în viața reală...
Kevin
Mă răsucesc în pat, în căutarea trupului cald al lui Alé, însă nu dau de el. Dezamăgit îmi deschid ochii și privesc melancolic tavanul, încă buimăcit de somn...
-Cât e ceasul? Mormăi pentru mine și privesc ceasul electonic de pe noptieră.
Sar ca ars din pat și mă schimb repede. Azi am de gând să-mi caut frații... Probabil vă întrebați de ce aș face asta, ținând cont că-l am pe Alé și alte chestii, însă în urmă cu zece ani, pe când aveam opt ani, mama și tata se grabeau să ajungă la aeroport. Eu și frații mei, Miranda și Gabriel, am rămas mai în urmă. La un moment dat Miranda se împiedică, iar Gabriel se oprește să o ajute. Speriat să nu-i pierd pe mama și tata, am luat-o la fugă după ei. Din nefericire, tata a uitat cu desăvârșire de frații mei. Avionul decolase, iar Miranda și Gabriel au rămas , pierduți, în New York. Cu timpul i-am mai căutat, dar nimeni nu mai auzise de existența Mirandei Devis sau Gabriel Devis. Dispăruseră.... Azi, însă, sunt ferm convins că voi reuși să aflu ceva despre ei... măcar ultimul loc în care au fost...
Cobor în holul recepţiei și încep să mă documentez...
-Gabe...
Simt cum cineva mă atinge pe umăr, iar eu mă întorc surprins. O brunetă mă privea zâmbind.
