More Than BFF [H.S]

12.

*Delilah pov*

-Atunci, mă bucur că ți-a plăcut, îmi răspunde Zayn.

Stăteam liniştită cu băieții pe canapea în timp ce ne uitam la televizor, când deodată se aude uşa de la intrare trândtindu-se, pe ea intrând Bella.

-Avem oaspeți şi eu nu ştiam? Doamne, spun eu sarcastică încercând să nu râd.

-Haha, eşti amuzantă fato, îmi răspunde Bella dându-şi ochii peste cap. Harry, pe tine te căutam. Am să-ți dau o veste.

-Şi care ar fi aceea? Îi răspunde Harry nervos.

-Mai ții minte când mi-am tras-o cu tine? Păi, sunt însărcinată.

Cănd am auzit-o pe Bella, am facut ochii cât clapele. Nu puteam crede aşa ceva. Harry avea doar 19 ani. Nu cred că Harry nu ştie cum să folosească un prezervativ.

-O să avem un nepoțel, îi spune Niall.

-Cum dracu eşti însărcinată? Să ştii că am folosit prezervativ, țipa Harry la ea.

M-am dus şi m-am pus la Louis în brațe urmărind scena. Parcă eram la cinema. Mai lipseau floricele. În rest, totul era foarte ok.

-Deci nu te bucuri că vei fi tată? Spune aceasta începând să plângă.

Sinceră să fiu, mi s-a făcut milă de ea aşa că m-am dus lânga ea şi am luat-o în brațe încercând să o opresc din a plânge.

-Scumpo, dar poate nu e copilul lui Harry. Poate nu e singurul cu care ți-ai tras-o, spun eu încercând să nu râd.

-Adică tu mă faci curvă subtil? Spune aceasta nervoasă.

-Nu scumpo, doamne fereşte. Ştii, haide la mine în cameră, îi spun eu fetei.

-Ok, cum zici tu, spune şi urc cu ea în cameră la Louis.

*Harry Pov*

Asta îmi mai lipsea. Acuma Delilah şi restul băieților o să creadă că nu sunt în stare să-mi pun un amărât de prezervativ pe "amicul" meu.

-Ăsta nu poate fi copilul meu. Am fost foarte sigur de data asta, le spun băieților. Sigur nu e însărcinată. Sau dacă este, este cu altul, îmi spune Zayn.

-Eşti sigur? De ce nu mai bine faci tu un test? Adică măcar afli şi tu ceva. Eu sincer, chiar nu cred că e al tău. Hai să fim serioşi, îmi spune Liam.

-Ştii ceva? Ai o idee bună. O să mergem chiar acuma. Stați să mă îmbrac.

M-am dus sus în cameră. Pe hol se auzeau nişte şuşoteli din camera Delilahei. Nu voiam să trag cu urechea, dar voința mea era prea mare.

-Uite Bella, totul o să fie ok. Nu mai fii aşa supărată. Crede-mă, nu cred că Harry ar fi aşa de nesimțit cu tine dacă ar afla că acest copil care se află acum în pântecele tale este al lui.

-De unde ştii? O aud pe Bella.

-Păi, eu cu Harry suntem, sau cred că am fost cei mai buni prieteni. Spun 'am fost' deoarece ne-am cam certat. El este foarte grijuliu şi foarte iubitor. E perfect. Şi crede-mă, dacă el este tatăl copilului tău, va fi un tată super.

-Bine, fie. Cum zici tu.

Am plecat în camera mea gândindu-mă la tot ce i-a zis Delilah Bellei. Mă simțeam aşa de bine când o auzeam cu câtă mândrețe vorbeşte despre mine. După câte s-au întâmplat la hotel, chiar mă miră faptul că încă mai are o părere bună despre mine. M-am dus în camera mea, încălțându-mă şi luându-mi pe mime hanoracul meu gri. M-am dus la fete în cameră, spunându-i Bellei să iasă şi să mă aştepte jos, eu rămănând cu Delilah.

-Ce este "daddy"? Mă întreabă aceasta inocent.

-Nu-mi mai zice "daddy". Ăla nu e copilul meu, mă jur, spun punându-mă lângă ea în pat.

-Să zicem că te cred. Auzi, tu eşti supărat cu mine că sunt într-o relație cu Louis?

-Eu? Nu doamne Delilah, spun eu trist. Stai calmă, spun luând-o de mână, jucându-mă cu degetele ei firave.

-Dar atunci de ce eşti aşa de indiferent cu mine? De ce nu mai eşti cu mine cum eram înainte?

-Dar nu e aşa. Sunt şi eu obosit, spun zâmbind, lăsând gropițele să iasă la iveală.

-Vreau şi eu gropițe. Îți iubesc aşa de tare gropițele, spune băgându-şi unul din degetele ei în gropițele mele.

-Woah domnişoară. Poți să te uiți, dar nu poți să atingi, spun pe un ton serios şi îi dau mâinile la o parte.

-De ce nu pot atinge, spune şi face o față de cățeluş.

-Pentru că sunt doar ale mele, spun şi fug jos la ceilalți lăsând-o singură în cameră.

*Delilah pov*

După toată scena cu Harry, m-am dus şi eu jos la ceilalți care mă aşteptau. Însfârşit ajunsesem la spital. A fost o ceartă de nedescris în maşină. Am intrat în spital urmată de ceilalți. Trebuie să aflăm al cui e copilul cu adevărat. Harry şi Bella nu mai erau printre noi, semn că s-au dus să facă testele.

-Lou, ce faci? Spun luându-l în brațe punându-mi capul pe pieptul lui.

-După câte vezi, fac bine, spune acesta pe un ton nervos.

-Ai ceva? De ce eşti nervos? Îl întreb eu pe acesta.

-Dacă am ceva? Tu ce ai? Țipă făcându-mă pe mine şi pe ceilalți să tresărim. Ne vedem mâine dimineață, spune părăsind spitalul nervos.

Tot spitalul se holba la mine. Inclusiv Harry, care ieşise din acea sală.

-Ce dracu vă uitați aşa? Țip, iar ceilalți se prefac că nu au văzut nimic.

-Eu ți-am că Louis nu e bun de tine, îmi şopteşte Harry la ureche, lăsându-mi un sărut cald pe gât.

Nişte fiori îmi treceau prin tot corpul. Sărutările lui mă făceau să mă simt mai bine decât cele ale lui Louis. L-am putut observa cum rânjea în colțul gurii, băieții uitându-se confuzi la noi. L-am luat pe Harry de mână şi am intrat cu el în cel mai apropiat salon.

-Ştiu că îți place Delilah. Recunoaşte dracului că nu simți nimic pentru Louis. Te minți singură. Doar eu te pot face să te simți bine. Doar cu mine te simți iubită şi protejată cu adevărat

Am lăsat capul în jos. Avea dreptate. Mi-am ridicat privirea, privinidu-l în ochii aceia verzi care opreau timpul în loc de fiecare dată când îi priveam.

-Să ştii că nu e adevărat. Îl iubesc foarte tare, îi spun acestuia.

-Şi eu te cred. În fine. Cum zici tu. Mereu o să mă iubeşti, spune acesta părăsind salonul.

----------------------------------------------------
Heey, îmi pare aşa de tare că nu am mai postat. Am avut şcoală şi na..
Sper să vă placă
Byeee