Trec drumul si intru in benzinaria distrusă din cauza valurior. Am gasit cateva sticle de apa si un pachet de biscuiți încă intacte si le-am îndesat în rucsacul meu.
- Ajutor ! *tuse* Am nevoie *tuse* de ajutor, vă *tuse* rog !
Ce a fost asta ? imi întreb subconștientul. Nu ezit să îmi pregatesc arma si sa mă îndrept spre locul de unde s-a auzit zgomotul. Cum intru în mica debara dau de un om sau de unul dinte ''Ceilalti''.
- Aruncă arma ! imi zice acesta când mă vede.
- Nu, tu s-o arunci ! zic, iar acesta ezită. Arunc-o ! zic de această dată mult mai autoritară, iar acesta mă ascultă.
- Acum e rândul tău. zice calm stând cu mâna dreaptă în jacheta pe care o avea pe el.
- Nu ! Vreau să-ți văd și cealaltă mâna !
- Știu că ești om !
- De ce ești așa sigur ?
- Pentru că dacă nu erai m-ai fi omorât deja.zice ,iar eu tac pentru un moment.
- În fine, vreau să-ti văd si mâna cea lalta !
- Dacă iau mâna de acolo, s-ar putea să-mi vezi intestinele inşirate pe aici.
- Arată-mi mâna ! zic si acesta scoate încet mâna si lasă să se vadă ceva strălucind puternic.
M-am speriat si am tras, apoi am văzut că era doar o cruciulita pe care o avea la gât.
- Sunt o tâmpită ! Am omorât un om ! am zis în șoaptă si am început să plâng.
CITEȘTI
The fifth wave
Ficción GeneralJessica Sullivan era o adolescentă normală de 17 ani. Petrecea în fiecare weekend și trăia mereu cu gândul că mâine sigur v-a exista o nouă zi, până când ceva s-a întâmplat și totul a luat o mare întorsătură.
