Linişte...
E copleşitor!
-Sigyn!
-Acum vin domniță!
-Oh! dar nu v-ați atins de mâncare! În felul ăsta nu o să vă faceți mare şi puternică!
O viitoare regină trebuie să fie în forță!
-Sigyn nu îmi mai vorbi cu "dumneata",sunt doar un copil. Şi parcă mi-aş fi dorit să fiu vreo dată regină... (dându-şi ochii peste cap)
-Esaaa! (țipăt nervos)
-Argh... (dându-şi ochii peste cap)
-Ți-am spus de atatea ori că este datoria ta ca prințesă,în curând urmaşa la tron!
-Acum du-te copilă în odaia ta! Şi să nu ieşi până nu-ți termini cărțile de citit!
-Sigyn adu un potir plin ochi!
-Sigur majestate!
***
Ochii lui...
Doua oceane adanci...
Cer senin de mai...
Oh Victuri eşti un prost! rişti să fii spânzurat pentru că îți place de propriul amic.
ce limitați! Doar dacă în dinastia lor de doi bani există decât "dragoste" din interes asta nu înseamnă că nimeni nu are voie sa iubească!
Dragostea e dragoste! făra prejudecăți!
-Eillif! Eillif! Eşti acasă?!
*linişte*
-Oh! uşa e descuiată...
Lumânările sunt aprinse şi un miros dulceag îşi face prezența
E cald... din ce în ce aerul mai fierbinte
-Oh Victuri! nu ştiam că o să îmi faci o vizită.
-Scuze Eillif! Nu am vrut să te deranjez în timpul băi.
-Mhm... dacă tot eşti aici ce ar fi să mă speli tu pe spate.
Se înroşise instant numai la gandul că i-ar atinge pielea albă şi atat de fină a "amicului" său
Eillif presimțea că prietenul lui ascunde ceva...
Se comporta ciudat,mai ales că trecuse o vreme de când nu se mai văzură.
El observa că se ruşinează des când e în preajma lui,şi mereu îl tachina
-Victuri?!
-Da...
-Tu iubeşti pe cineva?!
-Uhhh... (se înroşise)
-Ştiam eu! hehe!
-Şi... cine e norocoasa? hehe
-Nu cred ca O cunoşti...(pune accent pe "o" deoarece vrea să transmita un mesaj subliminal că iubirea lui nu e o femeie)
-Trebuie... doar cunosc toata cetatea...
-Uhmm.. păi parul îi e ca flama,un roşu atat de arzator...
ochii precum cerul senin de primavara,pielea precum catifeaua,alba precum spuma laptelui,gene lungi şi dese,înalta,o adevarata zeitate,îi vad pasiunea arzând în ochii ei mari,buze pline şi rozalii,nasul mic şi ascuțit.
-Se pare că tu chiar o iubeşti foarte mult pe aceasta tânără domniță...
-De fapt e mai în vârstă de cât mine cu 5 ani...
-Ce coincidență... Această domniță ar putea sa îmi fie o sosie feminină... hehe
-Şi de când o cunoşti pe această domnişoară?
-Sincer ,de când eram mic...(glump)
-Aha... (se dă jos din cadă şi vine mai aproape de el)
-Şi cum o cheama pe această încântătoare duduie?
-Asta nu îți pot spune...
-Mhmm... de ce? Doar suntem prieteni... foarte apropiați.
(se aproprie şi mai mult şi îl lipeşte de perete,şoptindu-i la ureche)
-Cumva pe această "domnişoară" numele-i:....
Eillif Kölli?
-Ccummm... ți-ai dat seama?!(făcandu-se mai roşu de cât un rac)
-În primul rând ai început să te comporți ciudat în ultimul timp,apoi cât descriai pe cine iubeşti te înroşeai şi te uitat insistent la mine,plus că ai dat foarte multe detalii esențiale. hehe
-Mă urăşti acum?!
-Ahm... Nu! hehe
-Mi se pare chiar draguț.
-
