*Mary*
-Stați așa...Ma duc lângă Amy și încerc să îi tai frânghia și atunci... Apare unul din cei care ne-au rapit.
-Ce încercați să faceți?Se uită urât la mine,îi tai repede frânghia lui Amy,și mă ridic sa ii distrag privirea de la prietenele mele.
-Ce vreți de la noi?Il întreb.
-Nu e problema voastră,nu veți reuși să scăpați,incepe sa râdă.
-Mai vedem noi!
Observ că Amy îi taie frânghia lui Andreea,trebuie sa fac ceva...Vad cum vine spre mine,vrea să îmi dea o palma dar ma feresc dar mă împiedic și cad, mă prinde de par și mă ridica..
-Auuu....Lasă-ma...Observ că mai vine cineva..
-Ce se întâmplă?Întreabă el dar deodată Amy îi dă cu bucata de lemn in spate.
-Aaa drăcie!Zice ăla..
-Da-mi drumul!! încerc să îi dau in el dar îmi dă o palma peste față ,un pumn in stomac și mă aruncă în perete...
-Mary!O vad pe Andreea că vine lângă mine...
-Sunt bine... Încerc să zic în șoaptă dar deodată tușesc sânge...
-Sa va dau o ceapa in gura, fi-ti-ar voi de jigodii împuțite!Andreea ia un scaun și începe să se bată cu ala..
*Amy*
-Aaa drăcie!Zice și vad că se uită urât la mine,se apropie de mine,încerc să il lovesc cu pumni dar îmi prinde mâinile și mă musca de gât...
-Aaa...lasa-maaa!!!!Încerc să mă mișc să îmi dea drumul,îi dau cu piciorul în picioarele lui,se ferește,îmi dă drumul și sta fix in fața mea,ma uit la Andreea...
-Andreea!!O strig, ea se uită nedumerită,dar în momentul ăla el nu e atent la mine că se uită la Andreea,îi dau cu piciorul acolo unde nu rasare soarele,cade pe jos de durere și il mai lovesc cu picioarele până când nu mai e conștient.
Ma uit la Andreea,și ea a reușit să doboare dihania aia,ma uit la Mary și vad că e pe jos și fug la ea.
-Esti bine???Unde te-a lovit?O întreb îngrijorată.
-Sunt mai bine..Ma lovit la fața cum se vede și mi-a dat un pumn in burta și ma aruncat aici în perete....Ma uit la ea și observ că se face cam vânătă în locul unde a fost lovita pe față și când încearcă să se ridice nu poate sta prea bine pe picioare.
-Voi sunteți bine?Întreabă ea.
-Putin sifonata dar sunt bine!Zice Andreea,dar se holbează amândouă la mine și se strâmba când văd ceva..Gatul..Îmi pun mana și a fost o idee rea,acum sunt de sânge..
-Arata rău...Zice Mary și rupe o baga din tricoul ei lung.Tine apăsat.
-Mersi dar acum trebuie sa plecam!să căutăm dacă găsim arme care ne-ar putea ajuta.
După ce eu cu Andreea găsim o arma și un cuțit , ieșim afară,Mary se sprijină de mine,când ieșim observ multi copaci...
-O!Super!Suntem înconjurate de boscheți!Zice Andreea enervata.
-Suntem în pădure....Le zic înghițind in sec.
-Nu se poate...Cum ieșim din pădure?Cred că suntem în mijlocul ei,nici nu știm ce pădure e!Zice Mary.
-Da...Dar nu putem sta aici,trebuie sa mergem în fața până găsim o autostrada.
-Da...Păcat că nu avem telefoanele!
Înaintăm în pas grăbit..
*Eric*
-Sunt niste...Cristale de culori unice care valorează foarte mult că sunt rare,zice Darius.
-Ce???Zicem toți mirați.
-Da..
-Cum de știi??Il întreb.
-Mama mi-a zis..Acum 4 ani înainte să se întâmple cu accidentul.
-Ce accident?Întrebăm cu toți mirați.
-Părinți mei și a lui Amy acum 4 ani trebuia să meargă în altă țară în legătură cu serviciul,ei au mers cu mașina lor și pe drum când ploua a intrat o mașină în ei...Mama nu a supraviețuit iar tata e plecat cu serviciul și s-a închis în mii de acte sa nu se mai gândească și să ne facă noua un trai mai bun.
-Wow..Zicem cu toți,nu mă așteptam la asta...
-Acum gata cu povestitul,nu stiu ce as face daca Amy si prietenele ei ar păți ceva!Zice nervos Darius.
-La fel și noi!Ce vom face?Ii intreb.
-Nu prea putem da cristalele...Zice Darius.
-Daca facem unele false?Mi-a venit ideea.
-Nu cred că sunt așa proști... Dar sa incercam.
-De ce nu anunțăm politia?Întreabă Adelin.
-Esti prost?Îi zic.
-Le punem in pericol!Zice Darius și Nick.
-A..Da,aveți dreptate.
-Ok,să trecem la treaba,trebuie sa ma duc și la cineva acum repede sa afle de unde a fost localizat apelul!Eric vi cu mine!Zice Nick.
-Ok!
*Mary*
-Zici că ne învârtim in cerc!Zice Amy.
-Se va face întuneric în curând,le zic.
-Offf,trebuie sa ne cataram in boscheți!!Zice Andreea și noi ne uitam mirate la ea.
-Nebuno! Copaci ăștia au peste 5 m nici la crengi nu poți ajunge da pai sa te urci in ei,zice Amy și ii dau dreptate.
-Lasă că vedeți voi!Zice Andreea.
Ne uitam la ea cum se chinuie sa se urce,se urca pe el dar alunecă înapoi la sol și tine copacul in brațe ,eu cu Amy radem.
-Ok...Aveți dreptate..Ce facem acum?Ne întreabă
-Ne continuam drumul?Întrebă Amy.
-Nu prea avem ce face...
Deodată auzim împușcături,stam încremenite și palide..
-La 3 fugim...Zice Amy în șoaptă.
-Ok..Zicem noi.
-1...2.....3! Alergăm mai ceva că la maraton,vedem un tufiș și ne ascundem in el sa nu ne observe nimeni,de mai departe se aude o voce.
-Va vom prinde proastelor!
Nu stiu de ce dar seamănă cu vocea lui...Damian..Cred că e imaginația mea.
Va urma....
