Capitolul 1

12 1 0
                                    

Calcam podeaua cu tocurile mele negre Stiletto , care se potriveau bine cu tinuta mea de birou. Deschid usa tatei de la birou si-l vad cu un domn bine facut, alaturi de un tip frumos .
-Am deranjat cumva?

-Ai venit la momentul potrivit,spune tata.

-Ce a fost asa de important ,pateras, ca am venit in graba?

-Diseara ai cina la noi acasa,spune tata.

-Bine tata. Este vreo ocazie mai speciala?

-Vei afla,draga mea.

-Deci sa inteleg ca trebuie sa ma imbrac elegant,spun zambind.

-Cam asa,spune tipul ala tanar.

-Elena, fa cunostiinta cu Eden,spune tata.

-Incantata de cunostinta Eden,zic intinzand mana.

-La fel,spune si-mi saruta mana ca un domn cu maniere.

-Elena, in vreo 30 de minute Poti veni sa vorbim ceva, noi doi?

-Sigur,eu ma duc la pranz.

-Pofta buna,zic cei trei barbati din incapere.

Incep sa fac ochii mari si mimez un multumesc.Iar baiatul misterios care se pare ca il cheama Eden imi face cu ochiul.Eu imi dau ochii peste cap si ies din biroul tatei, iarasi dau de badarani in aceasta cladire.De fiecare data cand tata ma cheama aici nu lipseste macar un barbat care sa imi faca ochi dulci.In timp ce ma indreptam spre zona unde trebuie luat pranzul, simt cum ating solul.

Scot un scancet de durere si-l observ pe domnul mare si tare,Eden. Ma ajuta sa ma ridic ,iar eu ma uit incruntata la el.

-Cum se face ca dau de tine peste tot?intreb scuturandu-mi fusta.

-Destinul ne vrea impreuna,spune facandu-mi iarasi din ochi.

-Eu cred ca destinul e cam orb, zic dandu-mi ochii peste cap.

-Eu spun ca nu, ce zici daca te scot la un pranz?

-Nu multumesc,spun.

-Nu mușc ,Elena.

-Nu musti ,dar bati oamenii la cap,zic luandu-mi poseta de pe podea mai apoi contnuandu-mi drumul.

-Vreau doar sa te cunosc mai bine,zice el.

-Nu e ca si cand ne vom mai vedea vreodata.

-Cum spui tu,zice si ma ajuta sa ma asez la masa

-Se pare ca nu pot scapa de tine, deci ia loc,zic cu indiferenta.

-Sa stii ca nu te deranjez cu nimic. Ce-ai studiat?
-Arhitectura,tu?

-La fel. Chiar daca la început m-a pasionat medicina,povesteste el

-Medicina? Mai e cineva pasionat ca tine din familia ta?

-Fratele meu. El e medic.

-Eu sunt singura la parinti, zic. Insa felicitari lui ,ce specializare are?

-Cardiologie

Doar schitez un zambet si savurez acea limonada comandata.

-Sii.... Stiu ca sunt prea direct dar,cum o duci cu viata amoroasa?

-Single, zic uitandu-ma in gol,tu?

-La fel,sper ca nu am atins un punct sensibil.

-A murit intr-un accident de masina acum 2 ani,zic trista.

El doar face ochii mari si isi pune mana peste a mea in semn de consolare.

-E ok,am trecut peste,zic schitand un zambet fals.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 31, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Our travelUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum