COSMARUL COPILARIEI MELE

Scoala de corecție

Buna  , ma numesc Rose si am 16 ani ,am părul ondulat ,ochii  ciocolatii , si o piele inchisa , toti spun ca sunt frumoasa , dar nu cred că este adevarat.
Locuiesc in New York cu părinții mei
si sunt la liceu in clasa a zecea. 
Stăteam in pat , si ma uitam la un film , despre sfarsitul lunii.
Mama  si tata discutau in sufragerie , treburi legate de  firma.
Filmul se termina, iar eu încep să mă  gândesc ce s-ar intampla daca ar veni sfarsitul  lumii, deodată un fior de frica străbate tot corpul  facanduma sa ma cutremur.
Ma duc la mine în camera pentru a imi putea face temele, scot cartea si caietul , ma asez la biroul din   camera 
mea si incep sa rezolv cateva probleme la algebra , cand deodată Mama ma striga din sufragerie, cand intru , raman fara cuvinte, era politia ma intreb ce se întâmplă?
-Rose ce ai făcut la  scoala? ma intreaba mama nervoasă.
-Mama nu stiu despre ce vorbesti!
exclama eu panicată.
-Trebuie sa  mergem la  sectie sa dam declarații! spune un politist pe un ton acid .
-Sa mergem , spune tata.
Mi-au pus catusi ca la infractori si am mers la sectie.
Am ajuns , drumul a fost atât de lung..... imi e asa frica , oare ce am facut? ce imi vor face?
M-am asezat pe un scaun langa părinții  mei, si inca trei politisti.
-De cand vindeți cocaină ?
 raman perplexă la cuvintele polițistului. eu nu am facut nimic.
-Dar eu nu am facut nimic.
Spun eu sigura pe mine.
-Domnisoara daca mințiți vi se va îngreuna  situatia.
Avocatul  a sosit, si  incearca sa rezolve problema, insa au un filmuleț  cu mine cand i am dat lui Ryan, un pliculet .
Dar eu  nu stiam ca acolo e cocaină.
In cele din urma, decid să  mă dea la scoala de corecție.
Plâng  se două zile întruna, la naiba!
Eu nu am facut nimic!
Si asa am ajuns  aici .
Stau plangand aranjandumi hainele.
Deodată în camera intră un băiat cu parul roscat , vine înspre  mine si ma lipseste cu mâinile de dulap.......