The pursuit of happiness

Prolog

Mergeam linistita pe hol incercand sa ignor pe toata lumea. Nu era prea greu pentru ca nimeni nu voia sa fie vazut langa mine , intrucat acest lucru ar fi putut afecta "reputatia" oricui. Nu eram asa inainte. Inainte ca el sa imi distruga sufletul in mii de bucatele ce nu vor mai putea fi adunate niciodata,de nimeni. Incercam sa am un pas cat mai alert ca sa nu fiu nevoita sa ii vad cum toata lumea se holbeaza la mine ca la o ciudatenie. Pana la urma cred ca va trebui sa accept ca asta sunt : ciudata de Ivory Williams .
Am ajuns in dreptul sali de curs si m-am oprit brusc . Ma uitam la scrisul de pe usa "Cabinetul de arte". Atatea amintiri in doar 3 cuvinte. Atatea vise spulberate si ore pierdute fara niciun sens . Am simtit cum o lacrima imi aluneca incet pe obraz dar am sters-o cat de repede am putut . Era destul ca lumea ma credea o ciudata , nu voiam sa ma creada si o papa lapte. Am pasit tematoare inauntru si m-am asezat in ultima banca de la fereastra. Intotdeauna imi placea sa stau la geam pentru ca mereu aveam impresia ca natura este singurul lucru care ne poate purifica sufletele. Am auzit usa trantindu-se si am ridicat capul. L-am vazut pe domnul Jonhson , profesorul de arte, intrand in clasa putin incruntat. S-a uitat spre mine si mi-a oferit un zambet cald. Genul acela de zambet a carui semnificatie este "poti sa o faci". O parte din mine ar fi vrut sa ii intoarca zambetul , dar pur si simplu nu am putut. Nu am mai putut sa zambesc dupa ce s-a intamplat acum o luna. Nu am mai putut sa zambesc din cauze lui, din cauze lui Chase Davis. Mi-a rapit absolut totul: fericire,viitorul si prietenii.
Respir profund si incerc sa ma concentrez la peofesorul care tocmai ce a intrat in clasa. Am constat destul de repede ca incerca sa faca prezenta , dar colegii mei vorbeau mult prea tare si de abia il puteai auzi. Mi-am auzit numele si am ridicat usor mana. Profesorul s-a uitat la mine descurajat
-Domnisoara Williams, credeam ca a trecut destul timp de la incidentul din cantina. Ma asteptam sa poti spune un amarat de cuvant.
Nu de data asta. Mi-am spus in gand si am continuat sa ma holbez la el. A clarinat dezaprobator din cap si a inchis catalogul . Mi-am pus castile in urechi si am pus capul pe banca. Am asteptat sa se termine ora,sperand ca profesorul nu ma va observa dar se pare ca universul nu tine cu mine. Am fost batuta usor pe mana asa ca am ridicat capul si mi-am scos o casca.
-Domnisoara Williams, inteleg va acel mic eveniment v-a adus cateva mici traume emotionale,dar nu puteti continua asa la nesfarsit. Nu uita ca acum doua luni arta insemna totul pentru tine.
El a uitat cand m-a calcat in picioare.Eu de ce ar trebui sa tin minte?
Vazand ca nu dau nicin semn ca as dori sa incep o lucrare , sau chiar o conversatie, profesorul pufneste si se indreapta iar pe scaunul sau de la catedra. Privirea mea cade spre telefonul spart pe care il tineam in mana. Pornesc ecranul si ma uit la ceas. 8:47. Perfect. Imi scot si cealalta casca si imi pun telefonul si castile in geanta. Ma uit pe fereastra si privirea imi cade pe grupul de adolescneti care coboara din doua masini sport. Bine-inteles ca nu au venit la prima ora. De ce ar face-o? Doar sunt vedetele liceului. Atunci il vad. Covorand din masina sa luxoasa,cu un zambet de infumurat pe fata. Isi aranjeaza parul apoi le face semn celorlalti sa mearga spre scoala. Pare suparat ceea ce nu face decat sa ma bucure. Aud clopotelul si ma grabesc sa parasesc clasa. Fug pana la subsol si intru in debara. Ma pun pe jos si la ghemuiesc si cateva lacrimi incep sa isi faca aparitia.
"-Intraznesti sa te implici in vreun fel in planurile mele? Te crezi asa importanta,Williams?
- Te rog , Chase, te implor nu fa nimic din ce ai putea regreta mai tarziu! Ii spun eu,teama citindu-mi-se in voce.
-Crezi ca as regreta ceva? Meriti tot ce vei pati!"
Brusc sunt trasa din gandurile mele de catre cineva care intra in debara. Infrijitorul ,Tom, se uita la mine cu o fata usor trista si compatimitoare.
-Of,of,Ivory. Ti-am spus ca nu trebuie sa te lasi distrusa de ei. Arata-le ca esti mai tare decat pari!
Dau usor afirmativ din cap si parasesc micuta incapere. Decid sa sar peste ora de Engleza si sa ma duc in parcul din spatele scolii . Imi cumpar o cafea de la un automat si ma pun linistita pe banca. Privesc cerul si simt ca cerul ma priveste pe mine. Si pentru prima data in ultima luna,zambesc.
Chase Davis,ma voi razbuna. Iti voi lua tot ceea ce ai , chiar daca asta e ultimul lucru pe care il fac.