A new beginning

Capitolul 3

    Din capitolul anterior:
    Insfarsit am ajuns si am dat de...

    Seful tatei. Am ajuns in Constanta pe la miezul nopții si ne-am dus intr-un apartament dintr-un bloc care-mi parea foarte cunoscut, dar nu stiu din ce motiv. In fine...
    Ajungem noi in apartament care se pare ca era deja cumparat de parinti da nu stiu cum dracu.
- Duceti-va in camera voastra sa va despachetati lucrurile, ne spune mama.
- Camera noastra?? subliniez a noastră.
- Adica o sa impartim camera? intreaba Alexandra.
- Da, de ce? Are ceva? intreaba tata retoric.
- Nu... spun eu schitand un zambet fals pe fata.
      Eu si Alex intram in camera si observam ca era o camera mare cu doua paturi.
- Acum aveti fiecare o jumatate, zice mama zambind.
    Alex se uita la mine si incepe sa strige de fericire. Eu imi dau ochii peste cap. Vreau spatiu personal si nu vreau sa impart lucruri.
   Topaia ca nebuna pentru can probabil, abea asteapta sa intre in spatiul meu. Ne instalam repede iar eu il sun pe Rares. Sper sa nu doarma la ora asta. Vreau sa ma descarc...
- Ai ajuns?? ma intreaba fericit sa-mi auda vocea.
- Mda... Am o camera asa de frumoasa si mare. Singura problema e ca o impart cu sor-mea...
- Auu... Auzi... O sa vorbim zilnic da?
- Normal!!
- Mi-e tare dor de tine! imi zice el.
- Si mie! Dar totuși trebuie sa ma culc...
- Ok pui, noapte buna!
- Noapte buna!! ii spun apoi inchid.
     Eu si cu Alex ne punem in pat si eu adorm instantaneu imediat dupa ce ma foiesc putin.
      De dimineata ma scol pe la 9 si cand ma uit in camera, Alex nu mai era. M-am dus la baie sa-mi fac rutina de dimineata pe urma m-am dus la sifonier si m-am imbracat.
     Am decis sa cobor sa o caut pe sor-mea si observ ca era la masa impreuna cu parintii mei.
- Buna dimineata Stef, zice mama zambitoare.
- Neata lume, raspund eu.
    Ne-am pus sa mancam si pe urma ne-am pregatit sa mergem pe plaja sa privim marea si sa ne plimbam pentru a cunoaste orasul. Dar am fost întrerupți de sunetul soneriei.
- Raspund eu... spun și cand deschid usa observ că era seful tatei. Buna ziua!
- Buna ziua! raspunde acesta. Pot sa intru?
     Il poftesc inauntru iar tatal meu da mana cu el. Toti 3 se pun sa discute iar noi fetele eram pregatite sa iesim.
      Am mers sa ne plimbam si intr-un final ajungem pe plaja. Ne-am dus sa ne luam niste sucuri pentru ca era foarte cald. Alex s-a dus apoi in apa pana la genunchi.
- Hai si tu Stef!
- Nu mi-am luat costum de baie.
- Si ce? Nu-ti trebuie!
- Daca ma omoara tata e vina ta, spun eu razand si intru in apa pana la glezne.
     Deodata vine Alex la mine si ma impinge de ajung cu capul in apa. Mersi... Apoi sare si ea cu mine pentru ca de ce nu?
    Iesim peste ceva timp pe uscat si ei i se face frig ca de obicei.
- Ma duc acasa sa ma schimb, vii si tu? spune ea.
- Nu, mai stau putin aici!
- Ok...
      Ea pleaca deci raman singura asa ca ma duc sa-mi mai iau un suc. Intre timp ma uscasem de tot. Mergeam cu ochii in telefon si cu sucul in mana si deodata dau peste cineva din greseala. Tot sucul se varsa pe mine si telefonul cade in nisip.
- Upss scuze, e vina mea! spun amuzată.
- Nu-i nimic! zice una din cele doua persoane.
     Eu ma las in jos fara sa apuc sa vad cine sunt cei doi dar parca auzisem vocile astea. Ce proasta sunt! Sunt fratii petarda adica Vlad si Cristian Munteanu.
- O Doamne, voi sunteti gemenii petarda! spun asta apoi imi dau seama ca am parut putin obsedata si imi dau o palma peste fata.
- Da, noi suntem! spune Cristi razand de reactia mea.
- Dar de ce ne-ai zis gemenii petarda? zambeste Dutu.
- Aaaaa... Fuck! Pe bune Stefana pe bune? Gemenii petarda? Idioato... cam asa va spuneau prietenii mei din Braila, m-am mutat ieri aici impreuna cu tata, mama si sor-mea cu serviciul lui...
- A interesant si se pare ca nu prea stii locurile... spune el cu o fata mai perversa dand din sprâncene. Apropo eu sunt Dutu iar el e Cristi, spune si arata spre frati-su.
- Stiu cine sunteti! Eu sunt Stefi.
- Incantati! spun amandoi la unison.
- Si eu, le zambesc.
- Daca tot esti noua pe aici ti-am putea arata niste locuri faine. Oricum azi nu prea avem ce face! exclama Cristi.
- Ummm... Sigur... spun eu putin surprinsa de invitatia lor.
    Am inceput sa ma plimb alaturi de cei doi gemeni.
- Si... Ne dai numarul tau? intreaba curios Dutu.
- Umm... de ce as face asta? rad eu.
- Pai ma gandesc ca vrei si tu niste prieteni pe aici cu care sa-ti petreci timpul.
- Wow si ce prieteni imi sugerati?
- Ii ai in fata, zambeste Cristian.
- Hmmm... bine. Multumesc, le zambesc si eu.
- Ai vrea sa vii pana la noi? Trebuie să vorbim puțin cu tata, spune blondul cu parul mai lung.
- Nu pot, scuze. Nu cred ca m-ar lasa parintii...
- De ce nu-i suni sa afli?
- Hmm ok... Mamiiii... spun atunci cand imi raspunde mama la telefon.
- Ce vrei? imi raspunde ea amuzata.
- De ce crezi ca as vrea ceva?
- Mamiiiii... ma imita ea si apoi rade.
- Ok, m-ai prins! Pot sa ma duc pana la niste prieteni acasa? Te roggggg... Nu-s chiar prieteni da în fine. Vor fi, sper.
- Ok mama doar sa ai grija...
- Yuyyy, mersi mami, te iubesc pa! spun apoi inchid. Ma lasa! zic eu incercand sa nu par disperata.
     Amandoi incep sa rada. Apoi Cristi ma trage de mana si spune:
- Haideti odata ca se face noapte dupa voi.
     Toti trei am plecat si peste ceva timp am ajuns in fata blocului unde stateam eu. Deaia imi parea cunoscut In blocul asta stau si ei. Ce fain!
- Haideti sa urcam, zice Dutu.
- Stati! Aici locuiti? ii intreb mirata desi stiam deja raspunsul.
- Da! De ce?
- Aici locuiesc si eu!
- Tare! spun amandoi la unison.
- Se întâmpla des? intreb amuzata.
- Nehh... spun repetand gestul apoi se uita unul la celălalt și pufnim cu toții în râs.
     Intr-un final ajungem in casa si...