Povesti de Groaza

CAZUL DHALIA

“Crizantema Neagră”, poate cel mai misterios şi mai celebru caz de crimă neelucidată din secolul trecut.

    Pe 15 ianuarie 1947, pe un teren viran dintr-o suburbie a Los Angeles-ului, a fost găsit un cadavru mutilat. Trupul neînsufleţit al tinerei femei fusese retezat de la mijloc, iar pe coapsă i-au fost scrijelite iniţialele C. N. Cazul a devenit faimos datorită acestor iniţiale. Ele proveneau de la “Crizantema Neagră”, apelativul lui Elizabeth Short, o actriţă drăguţă, în vârstă de 22 de ani. Mulţi îi spuneau Beth sau Betty, dar ea prefera să i se spună Crizantemă Neagră, datorită preferinţei sale pentru hainele de culoare neagră.

Logodnicul i-a murit în război

Viaţa lui Elizabeth Short nu a fost dintre cele mai fericite. Prima ei mare dragoste a fost un soldat pe care l-a întâlnit înainte de război. Deşi fata era o delincventă, totuşi iubirea i-a oferit şansa de a se îndrepta. Tânărul s-a logodit cu ea, dar când a izbucnit războiul, s-a înrolat în armată şi au trebuit să se despartă. Din păcate, băiatul a murit pe front, iar din acel moment, toate i-au mers prost lui Elizabeth.

A devenit prostituată…

La început, a încercat să facă figuraţie la Hollywood, dar rolurile se obţineau foarte greu. Ziua lucra ca şi chelneriţă, iar seara frecventa localurile de noapte. Inevitabilul s-a produs, iar Elizabeth a devenit prostituată. Datorită garderobei sale negre, a devenit repede renumită în rândul clienţilor.

Asasinarea Crizantemei Negre

Totuşi, Crizantemei Negre i s-a mai oferit o şansă atunci când a cunoscut un alt bărbat serios care începuse să o curteze. Moartea, însă, l-a răpit şi pe el. Ştirile din ziare despre cadavrul ciopârţit au stârnit cele mai diverse reacţii din partea opiniei publice din Los Angeles. Poate că din cauza frumuseţii ieşite din comun a victimei au urmat o serie întreagă de denunţuri şi mărturii mincinoase.

Pe urmele criminalului…

Prima provenea de la o chelneriţă care a povestit că i-a auzit pe cei doi asasini care stăteau la o masă în localul în care lucra ea, când au pus la cale crima. A făcut o descriere completă a celor doi, dar s-a dovedit că “criminalii” erau de fapt doi detectivi care cercetau cazul şi îşi beau cafeaua în acel loc în afara orelor de serviciu.

Următoarea informaţie a fost primită de la o dansatoare blondă, care a relatat poliţiei următoarele :”Diseară la ora 9,00 mă voi întâlni cu un bărbat la intersecţia străzilor First şi Temple. Am motive întemeiate să cred că el este asasinul Crizantemei Negre.” Detectivii i-au arestat pe cei doi şi i-au dus la secţie să-i interogheze. S-a dovedit că bărbatul era nevinovat, dar petrecuse cândva o noapte cu dansatoarea. Ulterior, aceasta a încercat să-l şantajeze, dar fără rezultat. Informaţia era o invenţie a dansatoarei pentru a exercita presiuni asupra bărbatului.

Totuşi, a existat şi o probă pe care poliţia a tratat-o mai serios. Este vorba de un colet care fusese adus la redacţia unui ziar din Los Angeles, pachetul conţinând câteva obiecte de uz personal şi următorul mesaj scris cu litere decupate din ziare: “Vă trimit obiectele personale ale Crizantemei. Veţi primi şi o scrisoare.” În colet au fost găsite carnetul de asigurări sociale şi certificatul de naştere al lui Elizabeth, precum şi un bloc notes din care fusese smulsă o foaie. Poliţiştii presupuneau că obiectele au fost luate de asasin. Acestea împreună cu hainele femeii şi foaia smulsă ar fi dus la descoperirea identităţii lui. Amprentele prelevate de pe carnetul de asigurări sociale nu corespundeau cu nicio amprentă din registrele poliţiei.

Mai târziu, un delincvent obscur s-a predat poliţiei, afirmând că este ucigaşul Crizantemei Negre. Poliţia bănuia că el este ucigaşul, pentru că în carnetul lui Elizabeth figura numele unei întreprinderi unde suspectul lucrase cândva. Însă, a trecut cu brio de proba detectorului de minciuni. Când s-a predat, i-a spus unui sergent: “Când mă îmbăt, devin foarte agresiv cu femeile”. Persoana cunoştea foarte multe amănunte legate de crimă, dar, în final, s-a dovedit că nu era el asasinul. Mărturia sa se datora unei stări psihice labile.

La poliţie s-au prezentat în jur de 50 de persoane, care se declarau a fi autorii crimei, dar, în ciuda acestei avalanşe de declaraţii, adevăratul asasin al Crizantemei Negre a rămas necunoscut.