Balul

19 7 10
                                    

S-a terminat festivalul cred ca a fost cea mai tare  zi. Mi-a plăcut mult focul de artifici,dar ma întreb unde a plecat Ana? Am căutat o peste tot si nu am găsit o. Oare a fost cu băiatul ala? Nu are cum nu? După festival fiecare a mers acasă. Am ajuns acasă  si m-am pus direct în pat. Dimineața următoare dupa ce mi-am făcut rutina zilnica am fug jos in sufragerie. Fara sa ma uit ma ciocnesc de cineva,ma trezesc pe jos cu Sebastian peste mine în acest moment simt cum obraji îmi i-au foc. Sebastian își deschide ochii si se uita la mine erea mai  roșu  de cat mine.

Se:Nu am vrut ! Scuze!
Ma:Nu..i ni..mic

Se ridica si îmi întinde mana ca sa ma ajunge,dar trage prea tare si ma izbesc de pieptul lui.

Se:Îmi pare rău!
Ma:Nu-i nimic pa!

Am fugit cat ma țineau picioarele. Am ajuns in sufragerie,ma așez pe canapea si ma tot întreb ce s-a întîmplat si de ce m-am bâlbâit? Ce naiba s-a întîmplat?!

*Povestește Sebastian*

Ce s-a întîmplat? Ce am făcut? Sunt un prost. Cum sa fac așa ceva? Ea e stăpâna mea nu pot sa cred! A fost un accident si totuși într-un fel mi-a plăcut... Ce spun aici? Nu pot sa cred mie îmi place de ea.... Nu pot sa cred ca m-am îndrăgostit de ea cum e posibil? Da e drăguță se poarta frumos cu mine si chear vrea sa ma ajute,dar ea e stăpâna iar eu sunt majordomul. Nu stiu de ce,dar vreau sa o revăd, îmi place zâmbetul ei si prezența ei îmi face inima sa bata de 100 de ori mai repede. Nu! Trebuie sa îmi distrag atenția... Stiu! Sa îmi termin treburile. Sa vedem..a da! Sa șterg praful în sufragerie. Îmi i-au pămătuful si intru în sufragerie, dar ma opresc când o vad pe Magda care e așezată pe canapea. Din neatenție îmi cade pămătuful încerc sa îl i-au, dar nu pot sunt paralizat de emoție. Magda se apropie de mine se apleacă ia pămătuful si mi-l dă.

Ma:Poftim
Se:Mulțumesc

Mâinile ni se ating din greșală si amândoi roșim.

Ma:Nu face nimic
Se:Ma duc sa îmi continui treaba
Ma:Bine

Am început sa șterg praful iar Magda s-a așezat înapoi pe canapea. Trecuse o jumătate de oră iar eu tot nu am terminat cu praful. Fara sa îmi dau seama Magda erea lângă mine.

Ma:Pot sa te ajut?
Se:Pot si singur
Ma:Te rog ma plictisesc
Se:Nu..

Nu apuc bine sa termin propoziția ca îmi ia pămătuful din mana si incepe sa șteargă praful. E încăpăținata cred ca din cauza asta îmi place..revinoti!
I-au o cârpă si încep sa șterg lucrurile din camera. Încep sa șterg praful iar Magda ia un scaun si se pune pe el pentru ca nu ajunge la tablouri ca sa le șteargă de praf, după 5 minute am terminat sa șterg praful de pe lucrurile care se aflau pe șemineu îmi întorc privirea si o vad pe Magda cum încearcă sa termine cu praful de pe tablouri,dar se dezechilibrat. Las cârpă si o prind in brațe. Ma trezesc cu ea care se uita la mine avea o privire inocenta așa ca m-am apropiat de ea ma opresc puțin si îi zâmbesc iar apoi o sărut. Iar ea îmi raspunde la sărut si ma tine de bluză, simțeam cum obraji mei îmi loau foc. Am terminat cu sărutul  am lasat o jos  si am plecat. Am fugit in gradina cu trandafiri când am ajuns m-am așezat lângă o tufa de trandafiri roși. Ce am făcut? O sa stau departe de Magda chear daca îmi e greu.

*Povesteste Magda*

Ce naiba s-a întîmplat? Nu pot sa cred ca ma sărutat iar eu i-am raspuns. Sunt o fraieră!!! Dar de ce când îl vad îmi bate inima mai repede. Ma așez pe scaun si îmi repet ca nu s-a întîmplat nimic,dar de câte ori îmi repeteam ma gândeam la Sebastian. Oricum chear dacă mi-ar place de el nu putem fi împreună el e mai mare si nu cred ca ma place,dar daca nu mar placea nu mar fi sărutat. De ce m-am născut cu sentimente?  Ma hotărăsc sa ies afară ca sa îmi limpezesc mintea. Ies afara si sunt întimpinata de băiatul ochii roși îmi întinde o scrisoare si eu o i-au. Nu spune nimic si pleacă ma reîntorc în conac si deschid scrisoarea care scria:

Lumea mea Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum