O cafea, te rog, dar să fie tare,
Să nu aibă deloc lapte dulce ori plicuri de zahăr
Și poate o să îi pui și niște sare
Căci vreau să mă trezesc, să o sorb din pahar.
M-am îmbătat cu ea și acum mă doare capul,
Am mahmureli profunde,grave și apăsate,
Mă simt pustiu și parcă nu îmi găsesc locul;
Urmez liniile vieții cu cărbune desenate.
CITEȘTI
Lumină
PoetryLumina vieții stă în versuri, în cuvinte de dor şi spaimă. Când tu îmi eşti întuneric, rima mi-e Lumină!
