Jennifer

Capitolul 12

Jenny pov:
-Ești perfectă!Nu credeam că va veni ziua asta niciodată!Spune mama cu lacrimi în ochi în timp ce mă ajută să îmbrac rochia de mireasă.

-Mamă?
-Da,scumpo?
-Eu am mai avut o soră?Întreb curiosă.
O văd cum se fâstâcește.
-D-da...Hai să coborâm jos la ceremonie.A schimbat subiectul.Ce lașă.

Cobor la brațul tatălui meu care mă aștepta afară.
Coborâm scările încet,eu fiind plictisită pentru că asta nu e o nuntă adevărată.
Jos erau o mulțime de oameni și cu privirea îndreptată spre mine.Mergeam încet spre coroana de flori,unde Zayn se uita minunat de imaginea din fața lui.
-Arăți minunat iubito!Dau din cap și ne întoarcem către preot ca să "ne unim destinele"

Jennifer pov:
Numai suport.Se va căsători cu el.Cu iubirea vieții mele.Mă simt atât de rănită,pe interior.
Am un plan ca să evadez.
Mă voi preface că țip și când va intra Derek să vadă ce am pățit,îi voi lua cheia din mână și îl voi închide aici.Sper să-mi iasă planul.Am rochia asta de zile întregi pe mine,nu am vrut să mănânc,să mă spăl ,atâta timp cât ea doarme cu el în pat.

Încep să țip și să mă arunc pe lângă ușă.Derek intră val-vârtej.
-Ce s-a întâmplat aici?întreabă în timp ce intră pe ușă.
-Asta...
Spun și îl arunc la pământ,luându-i cheile din mână și l-am încuiat aici.
Ies cât pot de repede din clădire și o amețeală mă cuprinde când soarele strălucește orbitor.
Îmi trebuie o mașină,eu nu ajung la timp acasă.

Fac semn unui taxi care din îtâmplare trecea pe acolo și îi spun unde să mă ducă.
Cred că sunt la Biserică deja.Doamne simt că înnebunesc.Vreau să-l văd cât mai repede.Oare el s-a îndrăgostit de Jenny acum?Oare când o să apar ,o să se facă că nici nu mă vede.Off atâtea întrebări fără răspunus.

Privesc pe geamul ,ușor aburit.Mă gândesc la el.De ce am meritat o soră așa.Dar stai ,ea nu mai e sora mea.
Mai am un pic și ajung.Tot ce am nevoie acum e doar îmbrățișarea lui.Cuprinsă în gânduri,nici nu am observat că am ajuns.
Plătesc repede banii ,și cobor în grabă.

Pășesc ușor pe gresia bisericii.Continui drumul până când văd o mulțime de oameni și în fața altarului stau cu spatele o fată șatenă și un băiat.Ei sunt.
-Opriți nunta!Strig cât pot de tare, iar atenția lor e pe mine.Toți au gura căscată.Zayn, stă împietrit uitându-se când la mine când la ea.

Pășesc ușor pe covor și mă duc lângă mireasă.Mă uit la părinții mei care au o față de parcă ar fi văzut niște fantome.
Mău uit în față și încep să vorbesc.
-Acum 22 de ani ,s-au năcut două gemene.Mama lor-și mă uit către mama-a părăsit una.Acum nu știu dacă mă credeți sau nu, eu trebuia să fiu în locul ei.
Toți erau șocați.
-Zayn, eu sunt Jennifer, ea e Jenny.M-a răpit de ziua mea.A vrut să se răzbune pe mama că a părăsit-o.Și ea a lovit-o unde o doare cel mai tare.Adică eu.
Ca să vedeți ce fel de soră am eu.M-a ținut închisă într-o cocină și îmi dădea doar pâine să mănânc.

-Nu se poate!Se ridică mama .
-Ce să nu se poată?Întreabă această ființă care se presupune că suntem surori.
-Jenny, îmi pare rău!Spune dând drumul lacrimilor să pună stăpânire pe chipul ei blând.

Mereu am privit-o pe mama ca pe un exemplu foarte bun atunci când și eu voi avea copiii.A fost totul când nimic era tot ce aveam.M-a susținut în tot ceea ce făceam și voiam să fac.

Acum stătea în fața lui Jenny și aștepta să zică un cuvânt.
-Mamă, te iert!Spune și luând-o în brațe.
-Jennifer, vino și tu aici!Tata ni se alătură și el.
-Nu, nu o pot ierta pentru ce mi-a fãcut!Și îl țin și mai strâns de mână pe Zayn.
-Jennifer, iartă-mă!Vine și mă îmbrățișează,iar eu imediat îi răspund.

-Mă ierți?
-Da!!
Știu, câte mi-a făcut, dar e sora mea.O să încercăm să fim o familie fericită.

După 3 luni:
Eu și Zayn ne-am unit destinele în fața altarului și ne-am jurat iubire veșnică.Și așa a și a fost.
Ne iubim pe zi ce trece tot mai mult.Jenny, a plecat la Paris, e creeatoare de modă.Mama și tata au plecat cu ea.O să-mi fie dor de ei.Dar acum îl am pe el.Nimic nu ne mai poate sta în cale.Îl iubesc, mă iubește.
-Jennifer, hai!Întârziem la cină!Nu aș vrea să fac o impresie proastă.
-Vin acum!Strig din camera alăturată în timp ce mă uit la machiaj dacă e în regulă.

Zayn de când a aflat că vom lua cina cu cel mai bun prieten al său și cu soția sa, a fost foarte agitat.Spune că nu s-au mai văzut de mult timp și este emoționat.Nu l-am mai văzut niciodată așa.
Stau lângă mașina lui așteptând să vină cu cheile pe care le caută de o jumate de oră.
-Le-am găsit!Îți vine să crezi că le aveam în buzunar?
-Numai tu puteai face așa ceva!Spun în glumă.
Își dă ochii peste cap și își așează mâinile e talia mea.Se uită în ochii mei, apoi la buze, și îmi capturează buzlele sărutându-le cu poftă.Eu imediat îi răspund la sărut.Și mă desprin.Se uită neștiind cu ce a greșit.

-Ce ?Doar nu vrei să întârzii la cina prietenului tău.
-Nuu, normal că nu!Doar voiam să-mi sărut și eu frumoasă soție.Nu am voie?
- Normal că ai!Spun urcându-mă rapid în mașină și trântind ușile.
**********

A ales restaurantul nostru preferat.Ținuta mea se potrivește foarte bine în acest loc.Am o rochie strâmtă pe corp, roșie,cu puțin decolteu, părul ușor ondulat îmi alunecă valuri pe spate.
Prietenul său era deja acolo cu iubita sa, încă nu erau cãsătoriți, am înțeles de la Dylan.
-Credeam că nu mai vii!Spune ridicându-se în picioare și dând mâna cu Dylan.
-Vlad, încântat !Spune sărutându-mi mâna
-Jennifer, la fel!
-Și, Dylan, cum ai cunoscut-o pe Jennifer ?
-E o poveste lungă .
-Am timp să o ascult.

-Păi nu știu cu ce să încep...
Era o zi frumoasă de vineri, căutam o nouă secretară că pe cealaltă am concediat-o.Și văd că bate cineva la ușă.Era ea.N-a fost dragoste la prima vedere dar tot ceva a fost.Am angajat-o imediat.Și trecuse 2 zile, și împreună, am păcălit-o pe mama cã suntem împreună.Și mi-am dat seama că eu de fapt o iubesc mai mult ca pe propia viață.
-Ce poveste!
-Da, povestea noastră pe care nimeni niciodată nu o va schimba.
-Mă bucur că ți-ai găsit jumătatea, Dylan.
-Și eu mă bucur că am găsit-o și o am.

                      ***
Mi-am dat seama cât de mult mă iubește Dylan, deși știam.Și eu îl iubesc la fel de mult.
Am ajuns acasă după o zi plină de lucruri.Ne-am băgat în pat și nu ne-a mai interesat de nimic.