The Kind Slytherin

Povești

Pe Harry l-au trezit primele raze de soare ale dimineții. S-a ridicat încet din pat,s-a îmbrăcat repede și a ieșit din camera încercând să nu-i trezească pe ceilalți patru băieți. A coborât repede scările,a ieșit prin gaura din portret și a plecat spre cabana lui Hagrid. L-a găsit afara împreună cu câinele sau,Colț.

-'Neața, Hagrid! salută Harry.
-'Neața și ție,Harry! spuse Hagrid vesel. Ce te aduce pe aici la ora asta?
-Am vrut să te întreb dacă poți să-mi spui ceva despre Sara.

Zâmbetul lui Hagrid a devenit brusc mai puțin larg. Se putea observa și o urmă de tristețe în ochii lui.

-Desigur. Hai înăuntru!

Au intrat în colibă. Harry a luat un loc iar Hagrid a pus de un ceai.

-Sara Potter. Se vedea că era fata lui James. Dar,spre deosebire de el,nu se lasa prinsă de profesori. Îmi aduc aminte ca și cum ar fi fost ieri. Era în anul cinci. Își dădea examenele O.W.L.. Înainte de examen,ea,Lea și Hyperion au pus mai multe...hmm,hai sa le zicem "bombe", care erau vrăjite să explodeze la jumate de oră de când erau puse.
-Ce făceau "bombele" alea, Hagrid?
-Artificii,scoteau sunete de trompete,împroșcau cu vopsea și sclipici.
-Și nu și-au dat seama că au fost ei?
-Nu. Au crezut că au fost câțiva elevi de la Hufflepuff. Și chiar dacă îi credeau pe unii de la Slytherin vinovați,nu i-ar fi învinovățit niciodată pe cei trei. Erau perfecți. Iar Sara era în cercul de elevi care erau în relații bune cu profesorii. Doar eu știam de năzbâtiile lor. Eu și profesorul Dumbledore. Dar niciodată nu au aflat alți profesori de năzbâtiile lor.
Cineva a bătut la ușă. Hagrid s-a dus să deschidă. În prag stătea Lea,îmbrăcată în negru și cu un fular verde cu alb la gat. L-a îmbrățișat pe Hagrid,iar acesta la rândul lui a cuprins corpul,care părea atât de mic comparativ cu el,cu mâinile lui uriașe.
-Mă bucur să te văd,Hagrid!
-Și eu,Lea! Tocmai îi povesteam micului Harry ce s-a întâmplat când ați dat voi examenele O.W.L..
Lea a început să râdă în hohote.
-Nu sta la ușă! Hai înăuntru,ia un loc. Tocmai am pus de un ceai.
-Cred că renunțăm la plimbare,nu-i așa,Harry?
-Cred că da.
-Bine,Hagrid. Hai să-i mai spunem povești despre Sara.
-Când v-ați dus la Hogsmade prin pasajele secrete când ați câștigat Cupa de Quidditch în anul trei.
-Și doamna McGonagall verifica pasajele. Dar noi eram cu fata lui James Potter,aveam pelerina de invizibilitate.
Harry nu știa despre ce pelerină se vorbea, dar era fericit pentru sora lui că scăpase de profesoara McGonagall.
Au stat câteva ore bune povestind despre Sara și prostiile pe care le făcea cu Hyperion și Lea când era la Hogwarts. Povești care de care mai trăsnite sau mai amuzante. Ar mai fi ascultat Harry mult mai multe povesti dacă nu ar fi venit Oliver Wood să-l ia la antrenamente.

După cele două săptămâni în care Hyperion și Lea au stat la Hogwarts și i-au mai povestit lui Harry despre sora lui,lucrurile au devenit mai obișnuite. Bine,cât de obișnuite pot fi lucrurile la o școală de magie. Iar parcursul primului an al lui Harry la Hogwarts presupun că-l știți deja.

Așa,deci,fata care și-a imaginat chestia asta cu sora lui Harry și toate cele a spus că nu va scrie decât ceea ce are legătură cu Sara pentru că cei care(și aici citez)"consideră <<cartea>> asta făină,sunt fani Harry Potter,deci știu ce se întâmplă pe parcursul anilor de școală a lui Harry".
She loves you all❤❤