Excursia

70 4 0
                                    

Totul a inceput intr-o zi tarzie de toamna . Razele soarelui nu mai pareau sa bat cu aceeas putere ca vara . Familia mea si cu mine am decis sa plecam intr-o vacanta , insa nu stiam ce se va intampla in aceea vacanta groaznica .

Totul era in ordine , bagajele erau facute , casa era incuiata si noi pregatiti de excursia in padure la o cabana inchiriata , ,,Cabana Noptii " . Era numita asa , din cate am inteles , din cauza ca noaptea aveai parte de o priveliste cu totul deosebita cand te uitai la luna care se reflecta in apa cristalina a lacului de langa cabana .

Drumul a fost lung , cu multe opriri din cauza peisajului care te ademenea sa-i faci o poza doua . In cele din urma , am inceput a intra incet incet in padure . Plopii inalti tineau razele soarelui la distanta de drum . Vantul suiera prin frunze , iar animalele salbatice le puteai auzi de la cativa kilometrii departare .

Iata-ne ajunsi la cabana . La prima vedere nu parea a fi ceva deosebit , dar cand am pasit pe usa inauntru , am simtit un miros adanc de plop . Cand ne-am descaltat am simtit cum blana unui urs ne mangaia incet degetele de la picioare . Noi eram obisnuiti cu covorul tare si care ne zgaria la picioare de acasa.

Inauntru ne-au intampinat proprietarii acelei cabane . Acestia ne-au imanat cheile si au plecat , nu inainte sa ne avertijeze ca daca auzim urlete si zgarietuti in pereti noapte , sa nu cumva sa deschidem usa sau ferestrele , nici macar sa nu stam langa ele .

La auzirea acestor vorbe nu am avut nicio reactie , deoarece mie nu imi era frica de nimic , sau cel putin asa am crezut atunci .

100 de zile de frica ! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum