Ajunsi, imi indes toate lucrurile intr-un geamantan si plec oriunde, numai sa nu stau cu un mincinos. Si sora lui m-a mintit. Eu care o credeam prietena mea. Ha! Ies din bloc, Alex in urma mea. Ma prinde de mana.
"Ce vrei? Mai ai niste minciuni pe care vrei sa mi le spui?"
"Nu. Te rog, iarta-ma. Dar nu stiam cum sa te aduc langa mine."
"Timpul rezolva tot, fraiere."
Iti intorc spatele ranita. Ranita de toate minciunile. Tarasc geamantanul dupa mine prin intuneric. Ma indrept spre parc. Pe banca ta statea cineva. Ma asez acolo. Imi dau lacrimile.
"Hei... Esti bine?! De ce plangi?!"
"Alex. M-a mintit tot timpul."
"Trebuia sa ma asculti... Nu esti singura fata care a patit asta. Eu am fost in trecut prieten cu el. Mintea fetele, le facea sa se indragosteasca de el, apoi le lasa balta."
"Dar nu el m-a lasat balta. Eu mi-am dat seama ca ma mintea."
Ma imbratisezi. Aveam foarte mare nevoie de asta.
"Macar pe tine pot conta?"
"Mereu. Si unde ai de gand sa mergi la ora asta cu bagajul dupa tine?"
"Nu stiu..."
"Hai la mine. Stau la cateva strazi distanta. Locuiesc intr-un bloc cu sora mea mai mare."
"Iti multumesc mult!"
CITEȘTI
De ce? ✔
Short Story"De ce?" "De ce ce?" "De ce..." "D-aia." Imi raspunzi arogant si pleci.
