Povestea unui urs de plus

👼2 ani👼

Astăzi Jamie m-a anunțat în sfârşit că vom merge cu "totineta". E o micuță trotinetă,de culoarea verde pastel,cu un coşuleț în față,care a primit-o de ziua ei,acum 3 săptămâni de la Ginger. Am aflat că acesta este numele mamei ei. Când a primit-o,a venit la mine într-un suflet şi m-a anunțat:
"Uite! Totinetă! Medem cu totineta!"
Astăzi a venit ziua mult aşteptată de noi doi. Este o zi însorită de sâmbătă,zi liberă. Ray era plecat într-un proces şi venea peste 2 zile abia. Ginger se reîntoarse la serviciu,unde avea normă normală,deci avea weekend-urile libere.
Jamie era îmbrăcată într-un tricou galben cu dungi portocalii şi o salopetă din denim. Are nişte tenişi indigo,şi pe căpuşor are o cască.
M-a luat şi m-a pus în coş. S-a urcat pe trotinetă şi începu să se dea. Ginger mergea alături de noi,pentru a avea grijă de Jamie. Mergeam destul de încet,dar asta nu-mi displăcea. Locuiam în zona unei lunci. Aici era un parc minunat,liniştit şi astfaltat. Oamenii veneau chiar şi de la kilometri să îl admire. Aveam un avantaj foarte mare,avându-l aproape de casă. Acum,ne plimbăm aici,bucurându-ne de o zi minunată de primăvară.
Auch! Jamie a căzut,odată cu mine. Deşi drumul este asfaltat,se mai găseşte şi pietriş. Ea avea picioruşele protejate de salopetă,însă bluzița avea mâneci până la cot,unde s-a lovit. Acum a început să plângă şi spune:
-Doalee!!!Auuuu!!!
Noroc că Ginger a prevăzut acest lucru. A scos un pachet de şervețele umede şi a început să îi şteargă de sânge uşor,prin tamponare,cotul lui Jamie,scoțând şi câte-o pietricică din când în când. Apoi,după ce sângele s-a oprit,a pus un pansament pe rană şi a sărutat locul.
-Gata,Jamie. Mai doare?
-Putin.
Apoi a luat şi a scos câteva pietricele şi m-a scuturat puțin cu mâna.
-Pufosule,tu o să ai nevoie de o baie. Jamie,mergem până la pod?o întrebă,văzând că încă mai are o figură tristă.
-Da!
M-a pus in geanta ei,din fericire am nimerit cu capul în partea de sus. O luase pe Jamie de mânuță,şi merseră până la pod. Era unul frumos,de lemn,însă se clătina uşor,ceea ce o făcea pe Jamie să se emoționeze şi să se simtă aventurieră. Jos era un râu cu apă de o culoare superbă. Era nepoluat,un albastru foarte deschis,uşor grizui,cu mulți peştişori argintii,care se zbânțuiau. În plus,pe marginile barei de la pod apărusera nişte licheni. Jamie a rupt unul şi a zis:
-Uite,mama! Floare!
Ginger zâmbi,încântată de descoperirea fiicei sale. Continuarăm drumul,şi ajunsem pe partea cealaltă. La un moment dat,Jamie o trase pe Ginger de fustă.
-Mami!Gogoşi!
Într-adevăr,pe partea opusă a drumului era un magazin de gogoşi. O mireasmă încântătoare,şi delicioasă venea de acolo. Gogoşi prăjite,proaspete,diverse topping-uri:caramel,ciocolată,căpşuni...Jamie alergă cu o mare bucurie spre magazin,mama urmând-o.
-De care doreşti?o întrebă mămica sa când ajunseră acolo.
-Gogoşi!
-Nu,Jamie,de care vrei? Ciocolată,caramel,vanilie?
-Gogoşi.
-6 gogoşi cu vanilie şi caramel,vă rog.
-Desigur.
Doamna care vindea i le înmână lui Ginger,avertizând-o:
-Să nu îi dați gogoşi fierbinți! Fac rău la stomac copiilor mici.
-Mulțumesc,voi avea grijă.
Ne-am mai plimbat puțin,până s-au răcit,apoi ne-am aşezat pe o bancă la soare. Jamie luă una şi şi-o îndesă rapid,în gură. Molfăia cu atâta plăcere! La final,era mânjită pe la guriță. Ginger o şterse şi mâncă restul gogoşilor.
După o zi lungă şi frumoasă,am ajuns acasă. Jamie a mâncat,iar eu am fost pus în maşina de spălat. Toate amintirile de astăzi mi se înşirau,în timp ce eu eram înconjurat de clăbuci parfumați.