Impotriva dorintei

Trei

Mary-Ann se întinse, cască și se ghemui din nou în căldura așternutului. Era încă foarte devreme și afară era liniște. Totusi, era sigura ca fusese trezita de un zgomot cuidat. Isi incorda auzul, privind atenta in jurul ei.

Zgomotul se auzi din nou. Cineva ii batea la fereastra. Sari din pat si imbraca un halat la repezeala. Atingand cu piciorele goale podeaua rece, se cutremura. Trase draperiile:

- Nikos! Exclama ea mirata.

Se chinui cateva clipe cu manerul intepenit al ferestrei, care, intr-un sfarsit, ceda.

- Nikos, ce faci aici?

Desi era inca destul de somnoroasa, isi dadu seama ca Nikos era agitat. El, care de obiceiatat de pedant, purta acelasi costum ca in seara precedenta. Mirosea a whisky si a fum de tigara. Era palid, cu chipul tras si cu ochii inrositi. Era clar ca nu dormise deloc. Totusi reusea sa se exprime destul de clar si de coerent.

- Imi pare rau, Mary-Ann, dar trebuie neaparat sa-ti vorbesc! Nu m-am gandit ca te voi trezi din somn..

- Asteapta o clipa! Nu poti intra asa in camera. Iti deschid imediat usa.

Dar, cum, in graba , uitase sa mai incuie usa cu o seara inainte, in momentul in care ea ajunse jos, Nikos era deja in hol. Il conduse in bucatarie, unde puteau discuta in liniste.

- Tocmai mi-a venit o idee. Adica tocmai mi s-a facut o propunere extraordinara care ne priveste pe amandoi si m-am gandit ca...

Ea ii facu semn sa taca, asezandu-i un deget pe buze.

- Poate ca tu esti complet treaz, dar eu nu sunt inca..., spuse ea ridicandu-si sprancenele. lasa-ma putin sa ma trezesc.

Mary-Ann aseza pe masa cestile pentru cafea. Trase apoi storurile si incaperea fu invidata de lumina galbuie a zorilor.

- Abia s-a luminat de ziua, Nikos... Ce s-a intamplat?

El se pregati din nou foarte agitat sa vorbeasca, dar Mary-Ann il opri:

- Mai incet... Il trezesti pe tata!

Se aseaza apoi amandoi la masa.

- Acum, spune-mi ce sa intamplat. Ai fost provocat la duel?

- Nu... Nu, catusi de putin. Asculta-ma! Dupa ce ne-am despartit, m-am intors la pertecere si am cunoscut un barbat foarte interesant.

Rase, oarecum incurcat.

- Poate eram putin ametit, dar nu-mi pot aminti numele lui...

Mary-Ann il privi ironica.

- Esti sigur ca era barbat?

- Mary-Ann, sti bine ca... Da, sunt sigur ca era barbat!

Nikos incerca sa se concentreze, sorbind incruntat din ceasca ce i se pregatise. Dupa un timp, ridica neputincios din umeri:

- Imi voi aminti mai tarziu... Oricum, important e ca el a descoperit nava piratilor din secolul XII, scufundata aici, in Bahamas, si are nevoie de o echipa ca sa poata scoate inarcatura. Iar eu il pot ajuta.

Mary-Ann nu-l vazuse niciodata atat de agitat. Ochii ii straluceau de fericire si se foia fara incetare pe scaun.

- Daca e adevarat ce spune, vasul e o minunatie! Doar el si inca doi scufundatori mai cunosc locul. In afara de scafandri, mai are nevoie de un fotograf - pe care l-a gasit deja- si de inca o persoana care sa-i faca inventarul comorii... Asta-i tot!

- Ei, nu-i tocmai rau! glumi ea.

Mary-Ann se gandi ca tipul ar putea fi vreo ruda bogata a lui Nikos care nu-si refuza nici un capriciu.