Stătea acolo-n fiecare dimineață
Treceam pe lângă el.
Privirea lui mă-ngheață
Era mereu singur
Parcă aștepta pe cineva
Dar ea, nu mai apărea.
Trecură zilele în șir
El, tot acolo-n fiecare dimineață
Îmi fac curaj, să îl întreb de viață?
Ce ai putea să-i spui
Unui necunoscut
Cu ochi căprui
L-am întrebat dacă e liber locul
El, a dat din cap
S-a ridicat
Si a plecat
În următoarea dimineață,
El, tot acolo,
Avea în mână doua flori
Roșii, parcă bujori.
Încerc să mă prezint
Dar el, repezit
S-a ridicat și a plecat.
În următoarea dimineață,
Eu, plânsă,
Albă la față
M-am oprit şi-am întrebat
Dacă ai de gând să pleci,
De ce mă lași cu ochii reci?
Eu te cunosc pe tine.
El, cu-n surâs senin
Îmi răspunse lin
Tu nu mă cunoști
Doar Ea m-a cunoscut.
Se întristase deodată,
Cine-i acea Ea
Care fată?
S-a ridicat grabit si a plecat
Zâmbetul lui mi-a rămas în cap
Plecase drept..
Ziua următoare,
Hotărâtă îl întreb
Cine este Ea,
Cea de care vorbești?
El, punându-şi mâinile pe piept,
Îmi spune
Aveam probleme mari
Nu știam cum să iubesc
Era s-o pierd
Căci nu gândeam
Și o iubeam,
Și încă o iubesc.
Mă tot gândesc la Ea.
Ușor îl întrerup,
Ce a făcut ea
De o iubești atât de mult?
El, reia
Iar glasul îi tremură ciudat
Înainte eram un prost
I-am spus să-mi demonstreze iubirea
I-am spus că merg la munte
Ea, a venit cu mine.
Dar, ghinion, poate
Era chiar lângă mine.
Dar prost am fost ca n-am văzut,
Of, venise o mașină
Era seara, dar trebuia să fiu atent
Ne-a lovit pe amândoi.
Eu, idiotul imprudent.
Ea, era conștientă
Eu, eram pe moarte
Inima, aproape îmi ieșea din piept
M-am trezit singur,
Cu-n bilețel pe piept
"Sper că acum știi
Cât de mult te iubesc
Așa îți dovedesc"
Medicii mi-au spus
Ea a murit pentru mine
Iar eu, un prost.
Care duce flori la un mormânt
Unde-mi stă iubirea
Așteptând
Să-mi întorc privirea.
