Vecinul meu e un Vampir ~Larry Stylinson F.F.~

1. Welcome in Chelsea.

Eu si cu Zayn stateam tacuti pe canapea, unul in bratele celuilalt, uitandu-ne in gol la televizorul inchis. Astazi este sambata, deci avem dreptul sa nu facem nimic. Ziua perfecta din saptamana.

"Stii ca Magda a scos casa de vis-a-vis la vanzare si s-a mutat in Singapore acum doua luni, nu?" spuse Zayn cu o voce ragusita

"Mhm."

"Dupa atata timp, in sfarsit s-a mutat cineva acolo. Am vazut ieri dimineata cativa oameni care carau mobila inauntru. Si am vazut un baiat si o fata care stateau degeaba si le dadeau indicatii altora. Cred ca sunt noii proprietari. Probabil proaspat casatoriti."

"Ai de gand sa te duci mai tarziu la ei sa le urezi un Bun Venit?"am spus eu mai degraba ironic

"Ma gandeam ca o sa faci tu asta, eu am lucruri mult mai bune de facut."

"De exemplu..?"

"Ma pun la somn."

*

Am sunat la sonerie cu un pic de teama. Nici eu nu stiu de ce, doar ca eu eram mai mereu timid si in orice situatie, mai putin sau mai mult jenanta, incepeam sa rosesc. Cateodata ma simt ca un copilas de 10 ani, inocent, captiv in corpul (super sexy) al unui adolescent. Iar Zayn este tatal meu ocrotitor, nu iubitul meu. Grea e viata, Doamne.

Dupa cateva secunde o voce subtire se auzi dincolo de usa.

"Imediat!"

Usa se deschise si in fata mea aparu o fata de 17-18 ani, nu mai mult, foarte frumoasa. Era blonda, cu parul drept, ochii de un albastru demonic, as putea spune si o expresie nu tocmai prietenoasa. Cu toate astea, era foarte frumoasa. Ce dracu tot spun eu aici? Eu il iubesc pe Zayn. Gandeste-te la el, Harry, gandeste-te. Zayn. Zayn. Zayn.

"Cine esti si ce vrei?" spuse fata cu spranceana ridicata

"E-Eu sunt Ha-Harry si locuiesc vi-vis-a-vis." am inceput eu sa ma balbai

"Eu sunt Jennifer. Intra." ranji ea

Ok, m-am facut de ras. Jennifer luase platoul cu prajituri si il duse in bucatarie, spunandu-mi mie sa ma asez pe canapea.

Din cauza plictiselii, am inceput sa ma uit atent prin camera. Nimic nu era asortat. Canapeaua de un verde sters, in fata o mica masa de cafea transparenta, cu picioarele negre, un televizor d-ala performant, care probabil era si 3D si rafturi de diferite culori, printre care roz, maro si galben-pal.

"Deci in Londra inca se practica vechea traditie sa te duci la nou-venitii in cartier si sa le aduci prajituri, nu?" tipa ea din bucatarie

"Mm..Cateodata." spun si eu la fel de tare. din bucatarie se auzi un inceput de ras.

Jennifer chiar parea de treaba, dar ma intreb unde o fi baiatul acela pe care Zayn a spus ca-l vazuse impreuna cu ea. Nici nu ma gandisem bine la asta si de pe scari se auzi un zgomot. Am tusit usor sa-mi verific vocea. De ce eram nervos?

"Ce naiba sunt cu tipetele astea?" spuse baiatul pe un ton infricosator, "Si tu cine dracu esti?"

Probabil ca si el este foarte de treaba, dar tu cum ai reactiona daca ai vedea un strain pe canapeaua ta verde?

Jennifer iesi din bucatarie cu prajiturile aduse de mine, dar pe un platou mai mare, roz.

"Louis, nu e nevoie sa fi rautacios. El este noul nostru vecin, Ha-Harry." spuse ea razand si imitand balbaiala mea de mai devreme

"Incantator. Eu sunt Louis." spuse el pe un ton gros si imi intinse mana

"Incantat." mana lui era foarte rece, in ciuda faptului ca ne aflam in aprilie

"Voi doi..sunteti..mm..stii tu, impreuna?" spun eu, tot balbaindu-ma

Cei doi sau uitat ciudat unul la altul si dupa, Jen a inceput sa rada. Tocmai am zis "Jen"? Am mai tusit o data si m-am prefacut ca zambesc.

"Ce e asa amuzant?" am spus aratandu-mi gropitele

"Nu suntem impreuna." zise rece Louis

"Doamne fereste! Noi nu ne suportam! Suntem frati." zambi Jennifer

Tu? Frumoasa, zambareata si prietenoasa, sora lui? Pai, crede-ma, nu semanati deloc.

"Oh, nu prea semanati." spun zambind fals

"Da..Am auzit asta de multe ori." starea lui Jen se schimba automat, acum parand ingandurata

"Eu trebuie sa plec, imi pare rau ca nu pot sta mai mult."

"Te asteapta iubita ta?" intreba Jennifer urcand pe scari

"Intr-un fel..."

Louis ma conduse pana la usa, iar expresia lui nu se schimba de loc. Arata de parca ar fi vrut sa sara la gatul meu si sa ma omoare. sau poate doar sa sara la gatul meu. In timp ce ne indreptam spre usa am observat singurul lucru pe care cei doi il aveau in comun: ochii de un albastru deschis, prea deschis.

Louis mi-a deschis usa si cand sa plec, m-a apucat de brat cu o forta aproape supranaturala si m-a tras mai aproape de el.

"Sa mai treci pe aici." spuse rece si inchise usa

Isi tinuse respiratia. Imi amintesc totusi ca am facut dus ieri, ce naiba? Si.."sa mai trec pe aici"? Ceva e ineregula cu familia asta.

*

Am intrat in casa cu gandul la Jennifer. De ce ma tot gandesc la ea? Zayn. Zayn. Apropo de Zayn, unde o fi? In casa nu era nicio miscare si era o liniste apasatoare. Sau doar eram eu paranoic. Am urcat la etaj, unde este dormitorul nostru si l-am gasit pe Zayn intins pe pat. E atat de dragalas cand doarme cu ursuletul de plus pe care i l-am dat in dar anul trecut, la prima noastra intalnire. Imi amintesc ce ciudat era pe atunci.

Flashback

"Ai intarziat." spuse Zayn uitandu-se in jos

"I-Imi pare rau, eu.."

"E ok." spuse si se apropie de mine, dandu-mi un sarut dulce pe buze

"A-Asta e pentru ti-tine." am spus rosind si i-am dat un mic ursulet de plus pe care scria "Te iubesc".

Da stiu.."siropos" rau. E scurt si cel mai probabil am multe greseli, pentru ca, sincer, l-am scris pe graba. Sper totusi ca o sa va placa. Astept pareri sincere! ❤❤

~Mary