Capitolul XVIII

69 8 2
                                    


Eram foarte furioasa furia ma transformat într-un vampir necrutator iam ucis cu ajutorul lui Tom pe amindoi.
Furia ma predomina chiar si dupa moartea celor doi vampiri care sau zbatut pina la urma.
Tot ce doream e sa ma deposedez de furia care imi facea sufletul negru ca taciunea amaraciunea care imi prelingea inima si supararea care ma ucidea.
Eu:-De undeva te cunosc?
Tom:-Nustiu poate da poate nu!
Eu:-Aaa imi amintesc de tine,team vazut odata in padure cind mergeam spre scoala daca cinstit erai foarte ciudat atunci dar acum imi dau seama de ce erai asa de ciudat esti un vampir.
Asa e nu mam inselat?
Tom:-Nu,asa e!Eu eram acela .
Si cind team vazut astazi la adunarea vampirilor miam dat seama ca nici tu nu esti o fata obisnuita.
Eu:-Adevarat,dar acum putem pleca!Nu vreau sa ma aflu in locul acesta oribil.
Tom:-Da,desigur.

Alex
De ce am chemat-o daca pateste ceva e doar vina mea Numi pot arunca acest gind din cap ma bintuie ochii inca putin si imi explodeaza in lacrimi.
Si din data suna telefonul
Eu:-Alo!
         :-Cristina,sunt mama Alinei nu stii unde este ca am sunat toti prietenii ei si nimeni nu stie nimic poate tu sti ca suntem foarte ingrijorati.In ultimul timp ea se comporta foarte ciudat nici nu stim ce sa ne gindim si astazi in toiul noptii a disparut si nu o gasim.
Eu:-Nu va ingrijorati Alina e cu mine.
Larevedere.

Si am inchis repede telefonul nu stiu de ce imi este mai rau ca am mintit sau ca ma simt vinovata.

Criss:-Esti bine?
Eu:-Da. Si mi se inegreste tot in fata ochilor .
Criss
O vad ca se tine de copac o apuc de mina si vad ca lesina.In disperare strig dupa ajutor.
Alina
Eu:-A mai ramas mult pina vom ajunge.
Tom:-Nu.Vom ajunge peste citeva minute.

Dindata aud niste strigate de ajutor.

Printesa Vampirilor  (Finalizată )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum