Cap II

8 0 0
                                    

Cele 3 fete se urcase in masina cumparata recent de George care tocmai isi luase carnetul de soferi ,dar aveau deplina incredere in el pentru ca atunci cand venea vorba de chestii serioase era omul ce-l mai recomandat.
Anais si Inna se altura Casandrei in spate lasand locul din fata pentru Iris, dar desi acesteia din urma ii placea tare mult sa stea in fata acum se simtea foarte incinfortabil deoarece el era pe locul de langa ea si asa cum ii spusese Anais candva, arata ca o pisica speriata in preajma lui mai ales cand stateau atat de aproape unul de celalalt.

Desi cu greu Iris se urca in fata , contrar ei Casandra incepu sa o tachineze din prima secunda in care puse puciorul in masina.

-Iris cum ti se pare acum psihopatul care te clacsona,scuze care va clacsona se corecteaza cand vede ca aceasta se incrunta . Iris statu putin pe ganduri pentru ca nu stia ce trebuie sa spuna si se vedea foarte clar daca o cunosteai cat de cat ca acum era mult mai agitata decat atunci cand credea ca are un psihopat pe urmele ei,ale lor. Se simtea intimidata de prezenta baiatului din stanga ei.
George era un cuceritor, majoritatea fetelor il placeau si se presupune ca avea multe fete la antecedent dar Iris nu cunostea decat una credea ea deoarece pe plan sentimental prefera sa stie doar el ce faci si cum. Era un baiat inteligent dar nu prea cuminte cand venea vorba de o relatie avea asteptari altfel decat Iris care stiia doar din carti cum ar trebui sa fie o relatie .
Lui Iris desi nu vruse sa recunoasca inainte ii placeau baietii un pic rai ca si prietenelor ei de altfel . Adica se aplica legea aceia opusii se atrag in cazul lor si nu numai ,dar nu si in cazul lui , niciodata nu puteai sti ce gandeste.El nu-si dorea o sfanta cea ce ele nu erau ,dar le considera prea cuminti pentru el.

-Fata normal ca atunci cand vezi ca o persoana e atat de insistenta o consideri psihopata ,iar acum ce ar trebui sa spun ?e George si atat,spuse Iris repede si coerent in acelasi timp incercand sa nu se incurce sau sa se dea de gol adevarul gol golut era ca era chiar prea intimidata in prezenta acestui baiat avea un tic nervos si radea fortat.

-E pur si simplu instinctul de aparare coservat in maduva ,e ceva normal ,tu cum ai fi reactionat?eu pur si simplu sunt o speriata. Fetele isi coninuau rasul in spate in timp ce Iris nu gustase gluma aceasta deloc avea doar o umbra de zambet pe fata si nu era datorat Casandrei si presupusei ei glume ci baiatului de la volan.Asa cum ii spunea Anais in nenumarate randuri Iris era o persoana din punctul lor de vedere care lua glumele prea in serios desi Iris nu credea asta . Poate chiar asa era deoarece de multe ori nu putea sa rada si le strica cheful si celorlalte persoane ca efect advers a grijii sale excesive de a nu rani pe nimeni.

-Da ai dreptate ,spuse Casandra mai potolinduse din rasul acela molopsitor pentru celelalte persoane dar nu si pentru Iris.

Iris nu mai scoase nici un cuvant pentru ceva vreme fiind trasa in transa amintirilor . Nu se putea spune ca aceasta iubea scoala dar nici nu o ura pur si simplu i se parea ceva normal sa mearga la scoala sa absolve macar 12 clase pentru a-si asigura minimul de trai ,asa cum ii spuneau parinti ei cand se razvratea "Nu mergi pentru mine la scoala ci pentru tine,pentru un viitor mai bun ,sa nu te chinui in viata asta ."
Dar Iris cosidera ea de cuviinta ca vrea sa continue mai departe si in alt domeniu care in ultima vreme o fascinase complet si incepea sa creada ca aceea era de fapt calea ei in viata ,profesii pe care o va iubi cu adevarat din toata inima ,si anume profesia de psiholog. La inceput cand cand intrase la liceu pe profil de jurnalist era extrem de fascinat si chiar isi dorise sa continue dar acum considera ca ii place ceea ce face dar si-ar dori mai mult sa absolve psihologia.
Era rezervata cu capul pe umeri si extrem de calculata in gesturi si expresii ,de-a lungul anilor de liceu invatase cat de mult contau toate aceste lucruri si era mult mai atenta la ce face . Dar in grupul ei de prieteni era total diferita si nebuna,era ciudata.
Iris se considera ca are doua fețe desi la inceput ii fusese greu sa recunoasca asta acum recunoscuse chiar daca cu tragere de inima ca are 2 fețe.
Se considera inperfecta desi poate in ochii prietenelor ei nu era dar era de ajuns ca ea sa stie ca e imperfecta o mustra constiinta de nici nu mai stia ce este cu ea.
Iris era o persoana atat de indecisa contrar studiilor pe care le citise despre ce ar trebui sa faca parinti pentru ca copii lor sa poata lua decizii in viata ea nu luase pentru ea nici decizia de a veni la aceasta scoala o lasase pe mama ei sa decida totul pentru ea si ea se mula pe ceea ce primea . Nu avusese niciodata sansa sa ea o decizie singura si daca o avusese o rugase pe mama ei sa decida in locul ei.

Este practic smulsa din momentul ei de reverie cand simte o palma pe piciorul ei . Se uita putin bulversata la posesorul acesteia redresandu-se usor .

-Ce sa intamplat?intreaba Iris vazand ca nu au ajuns la scoala ci in alta parte si fetele lipsesc de pe locurile lor din spate.

-Nimic, ce sa intamplat cu tine?am strigat mult la tine parca erai intr-o transa . Hai fetele au coborat , am ajuns mult prea devreme in fata scolii plus ca nu se face prima ora asa ca m-am gandit sa va scot in oras o ora, spuse George eliminand toate intrebarile din mintea acesteia si as goala ,retragandu-si si mana de pe piciorul ei spre fericirea lui Iris si nu numai .
Ramanand tacuta aceasat cobora incet lasand rucsacul unde avea cartile pe sacun.

Povestea lui IrisUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum