Viata unei adolescente

Capitolul 2

Un nou capitol lasati un comment pls.Ziceti-mi daca are rost sa mai continui cu povestea.

P.S. In poza este Sara 

A doua zi m-am trezit hotarata sa le spun "prietenilor" mei ca eu nu mai vreau sa stau cu ei.Dar pana sa plec la ore mai aveam destul timp asa ca am chemat-o pe Sara pe la mine sa mai vorbim.Mi-am dat seama ca Sara e o fata super de treaba si are gusturi cand vine vorba de haine si accesorii.Mi-a aratat cum sa asortez hainele,etc,etc.Mie nu prea imi pasa de cum arat,atata timp cat ma simt comfortabil in hainele mele eu sunt fericita.Dupa ceva ore am plecat amandoua spre scoala.In drum spre scoala ma gandeam ca poate sunt prea dramatica,adica pana la urma ce se putea intampla atat de rau incat sa ma fac de ras in fata tuturor?Doar nu aveau de gand sa-mi arunce o galeata de vopsea in cap,nu?In timp ce ma confruntam cu problemele mele Sara se opri in fata unui tip,destul de aratos,cu ochii verzi,sprancene grosute si un corp lucrat.

-Andreiiii,ce faci?Tipa Sara.

-Sara,buna,de cand nu te-am mai vazut,mi-a fost dor de tine.

Ei incepura sa vorbeasca dar eu am intervenit rapid:

-Scuzati-ma,deranjez?Si mi-am aruncat privirea catre Sara.

-Ooo da...ea e Anna o prietena...bine,o prietena mai buna.

-Anna el e Andrei cel mai bun prieten al meu de la gradinita.

-Imi pare bine!

-Si mie,zise el si se inrosi putin la fata.

-Hai,intarziem la ore!

Ne-am luat ramas bun de la Andrei si am plecat spre liceu.

Cand am intrat in curtea liceului m-am dus direct la Alex si amicii lui.

-Hei!Buna tuturor!

-Buna Anna,zise Alex zambind.

Aaaa...as vrea sa va zic ceva...stiu ca e prea direct dar cum am vazut ca nu avem mai nimic in comun am hotarat sa nu-mi mai petrec timpul cu voi.

Toti au inceput sa rada,toti inafara de Alex.

-Dar...Anna...nu inteleg?Am gresit cu ceva?

-Nu,dar asta e ceea ce vreau eu!am zis eu pe un ton hotarat.

Alex fugi apoi in liceu si...exact cum ma asteptam...prietenii defapt fostii mei prieteni au inceput sa rada si sa ma faca in toate felurile in fata intregului liceu.

Eu am fugit la Sara cu lacrimi in ochi.Era un moment stanjenitor pentru mine,chiar foarte stanjenitor...

M-am dus sa-mi iau cartile din dulapiorul meu dar cand am deschis dulapul un biletel a cazut din el.Pe el era scris:Anna,te astept dupa ore in sala de sport P.S-sa nu intarzii.Autorul era anonim...evident,ce ii era asa greu sa-si treaca numele pe biletel?

Dupa ce s-au terminat toate orele mi-am luat rucsacul si am fugit catre sala de sport.Am asteptat 5 minute,10 minute,15 minute.

-Si imi zicea mie sa nu intarzii...

Exact cand ma hotaram sa plec crezand ca este o gluma proasta usa se deschise.Era Alex.Oare ce mai vroia acum?

-Buna Anna...trebuie sa-ti zic ceva...

-Si DE CE ma rog nu te-ai semnat pe biletel?Si defapt de ce ai scris un biletel?Nu puteai sa-mi zici direct ce aveai de zis?Am izbucnit eu.Saracul baiat se inrosi tot si dupa acea mi-am dat seama ca l-am facut sa se simta prost.

-Bine,zimi ce este?Ce vrei sa-mi zici asa important?

-Nu stiu daca pentru tine e important sau nu dar vreau doar sa stii ca eu tin foarte mult la tine...si eu chiar am vorbit serios cand am zis ca vreau sa fim prieteni,dar cred ca prietenii mei au vrut doar sa faca glume pe seama ta...

-Deci,vrei sa zici ca tu ma...iubesti?(era prima data cand foloseam acest cuvant,ma intrebam cine m-ar iubi pe mine cu adevarat?)

-Da..adica,nu stiu dar cand vorbesc cu tine ma simt altfel,ma faci sa ma simt foarte bine.

-Dar eu credeam ca ai prietena...

-Am...sau aveam...dar o sa ma despart de ea.

-Nu,NU,NU,Nu.Nu vreau sa te desparti de ea din cauza mea.

-In primul rand,nu mai tipa ca o descreierata si in al doilea rand,oricum am de gand sa ma despart de ea ...nu mai simt nimic pentru ea.

-Eu...nu stiu daca te plac sau nu...o sa ma gandesc si iti dau un raspuns maine,ok?

-Bine...atunci vorbim maine si gandeste-te bine!

-Da,da,da ma gandesc,pa Alex!

Am ajuns acasa.Chiar nu stiam ce sa fac.Si eu il placeam pe Alex,sau cel putin asa credeam.Adica cum ai putea sa nu placi pe cineva asa aratos precum e Alex,cu parul castaniu inchis,ochii caprui si zambetul ala,o doamne!Zambetul acela fermecator,ma topesc ori de cate ori il vad zambind.Dar daca as fi fost cu el ce ar fi zis lumea? Cum m-ar fi vazut ceilalti?Intr-un cuvant as fi fost o fata <usuratica>(scuzati cuvantul).Nu stiam ce sa fac asa ca m-am aruncat in pat si fara sa-mi dau seama am adormit.

Cred ca nu prea mi-a iesit capitolul asta,prea multa vorbaraie...oricum lasati un comment va roggg!!!