Înaintează cu pași grăbiți pe holurile pustii ale liceului având în vedere că deja se sunase de intrare. Din neatenție, se izbise de un corp masiv. Își ceru scuze, cu capul plecat. Nu voia să îi vadă din nou privirea plină de ură, nu voia să fie batjocorită din nou. Știa cine e, îl știa prea bine.
- Ai grijă pe unde mergi! se răsti la ea acea voce.
Fata alese să îl ignore, încercând să dispară din fața lui, nevrând să se ajungă din nou la violență. Era terminată psihic atât din cauza acestui om cât și din cea a tatălui său.
„Tată" ... Maya nu mai pronunța acest cuvânt de mult și era scârbită la auzul său. Pentru că tatăl său nu era un părinte, era un diavol. Un diavol de care depindea, unul care o încuraja la fiecare pas făcut.
Înaintează cu pași grăbiți pe holurile pustii ale liceului având în vedere că deja se sunase de intrare. Din neatenție, se izbise de un corp masiv. Își ceru scuze, cu capul plecat. Nu voia să îi vadă din nou privirea plină de ură, nu voia să fie batjocorită din nou. Știa cine e, îl știa prea bine.
Își simte brațul lovit, ca mai apoi să primească o palmă dură peste față, de la cel ce odată îi era cea mai apropiată persoană.
- Ești proastă? Împiedicată tocilară ce ești! zice băiatul înalt, cu ochii căprui, ce stătea proptit în fața Mayei.
E obișnuită cu aceste cuvinte urâte la adresa ei, știe că mereu, în fiecare zi, trebuie să fie batjocorită, bătută, maltratată. Normal, tatăl ei a încetat cu asta, deci acum e rândul lui.
Încearcă să-l evite. Se ridică de pe gresia rece de pe culoarul școlii și își strânge multitudinea de foi împrăștiate pe podea. Îl evită. Îi evită privirea.
- Ne mai vedem, Sevilla! țipă din urma fetei acel cineva.
Murmură ceva cât să audă doar ea apoi se retrage în clasa provenientă și își cere scuze pentru deranjul provocat de întârzierea ei. Se așează în bancă lângă prietena sa, Carla, apoi încearcă să se concentreze asupra studiului. Încearcă... Dar nu poate! Aminitirile cu el îi răscolesc mintea. Se derulează ca un film în fața ochilor săi întredeschiși. Își aduce aminte de cuvintele frumoase pe care el i le adresa, de momentele în care ei doi erau mai mult decât prieteni. Sau .. așa credea ea...
Nu, nu poate fi doar una din visurile sale. Tot ce s-a întâmplat a fost real. Totul! Până și Clara știe asta! A fost acolo la primul sărut... Primul sărut pentru ea.. Și poate al o sutălea pentru el.
*****
CITEȘTI
Lasă-mă Să Te Iubesc!
NouvellesMaya- fata suferindă a cărei viață a luat sfârșit din clipa în care s-a născut. O viață chinuită, plină de ură, lipsită de iubire. O viață în care ea lipsește. E neutră în propria sa poveste. Citiți prologul pentru a-i afla viața. Citiți cartea pe...
