Silence ~volumul 1~

-Capitolul 3-

Chiar daca totul se putea sfarsii continuam sa mă țin tare .A fost o saptamana chiar grea și nu doar pentru mine ci și pentru cei doi care treceau exact prin ce trec și eu.
În fiecare zi Sean continua sa de simtă prost ,continua sa de simtă exact cum trebuia sa de simtă dar nu face nimic în legătură cu asta doar încerca să exprime o stare și să mă facă să cred că totul v-a fi bine.
 
Chiar sunt conștient de tot ce mi de poate întâmpla dar chiar și așa plngnd nu o sa repar nimic doar o sa arat un semn de slăbiciune.
  Bărbatul,adică tatăl lui Sean , avea ca astăzi să plece pna mai diseară și de mine sa incepem operațiile fatale.Am de gând să fac ceva ,ar fi ultima șansă​ sa plecam de aici și nu o puetm irosi asa.

Nu mâncasem nimic de dimineață și nici la prânz prea casa pustie dar nu credeam că ar fi plecat și Sean.Stiam c v- rmne și chiar dac ținea puțin la noi sau macar daca avea mai multa minte ne putea scoate de aici.Știu sigur că un băiat așa frumos că el nu mi-ar putea face nici mie și nici lor așa ceva.

Clanța de mișcase și Sean a apărut în camera.Stim că v-a veni și știam că are putina bunătate in el ori cat de mica ar fi fost.
  De când mă știu am învățat să am încredere în oameni și chiar în cei care nu îi cunoaștem și nici o data nu m-am înșelat în privința unui om.

  Știam că e un băiat bun.Incepe sa-mi placa de el din ce in ce mai mult și chiar dacă mă enerva acum câteva zile acum chiar simt că poate să umple un gol pe care ulterior am in suflet.

-Hai, deci trebuie sa plecam de aici!Spune Sean și ne dezleagă pe rand pe fiecare.

-,,Plecam,,? Vi și tu?Spun eu.

Chiar as fi vrut sa plece cu noi și în plus nu știu ce mai caut el intr-un loc ca asta .

-Da,daca tata află că eu v-am dat drumul pe mine mă omoară!Și în plus am o persoana care îmi este simptomatica! Spune el.

-Si  unde mergem?Spune Alexis.

-Deci uite,mergem cu mașina mea ok?După o sa hotărâm unde cum merge !Spune Sean.

Tot timpul asta cat am stat pe aici i-am spus lui Alexis ce s-a întâmplat și a zis că totul ar fi în regulă daca as sta la ea și la părinții ei.Spunea ca putem merge la același liceu și să spunem că suntem surori ,era o data de treabă și mă înțelegeam cu ea mai bine de cat...Cu...Nu mai contează nu vreau sa imi mai amintesc de ea.

Ne dezlegase și ne-am luat bagajele și ieșisem afara sa le punem in mașina.
Sean scria ceva pe o foaie de hârtie și părea să pun mult suflet în ceea ce scrie el acolo.Ma făcuse curioasă.

-DECI...Ce scrii tu acolo?Spun eu.

-O scrisoare către iubita mea!O anunț că plec...De finitiv!Spune el.

-Ai o iubita și mie nu mi-ai spus?Spun eu.

-De ce ți-aș fi spus..Adică tu nu mă placi și nici eu pe tine!Spune el și da din umeri.E iubita mea,dar câteodată mă sperie!Dar tu nu mai placi...Și nici eu pe tine nu?

-Mda...Spun eu.

Mie îmi place de el dar nu pot spune asta mai ales că are și o iubita de care trebuie sa de despartă,dar chestia asta mă face brusc sa zâmbesc.

-A...Deci..Nu îți place de mine!Spune el cu capul în pământ.

-Pai nici tu pe mine nu?Zic eu sperând că el să zică că m place.

-Mda..Eu nu te plac...Spune el.

Discuția a devenit cam jenantă și eu nu voiam să ilustreze mai mint așa că am plecat la mașina fără să mai întorc capul sa vad daca vine și el sau nu.

Urcase și el in mașina.Se uita la mine cu un zâmbet frumos pe fata lui drăgălașă și conducea pe drumurile care duceau spre nicăieri.

-Stii sa conduci?spune el.

-Par eu ca cineva care știe să conducă?Spun eu.

-Tu pari o data frumoasa!Spune el.Mhh...Hai sa te învăț să schimbi vitează ok?Tu pui mâna aici iar eu îți ghidez mana cu mana mea ok?

-Ok!Spun eu.

Îmi pun mana pe maneta care mi-a indicat-o el și am așteptat să trebuiască să schimbe viteza.Si-a pus mana peste mana mea.Ne uitam amândoi unul la altul și zambim.Are mana calda ,îmi plăcea.

Afara se întunecă repede și eram nevoiți să campam pe un câmp,erau case ici colo și la câțiva metri un oraș.Am mers puțin pentru că mai bine dormeam pe acoperișul unui bloc decât pe camp.

Aveam sacii de dormit dar erau doar 3 ,cele ramase de când am fugit cu cei doi nătărăi.Am lărgit unul dintre ei în care puteam sa dormim eu și Sean,daca era de acord.
  Ne am strâns cu totii și am mâncat ceva cumpărat de la magazin înainte să plecăm.Era puțină mâncare dar a trebuit să o împărțim pentru că așa era normal.

-Mai vrei?Spune Sean și îmi întinde senvisul care îi de cuvenea.

-E al tău,eu mi-am mâncat porția!Spun eu.

Îmi mai era foame ,cum am spus aveam mâncare puțină.Nu cred că s-a saturat vreo unul dintre noi.

-Ti-l cedez ție!Te rog ia-l!Spune el.

-Il împărțim!Spun eu și il rup in doua.

Mâncasem și deja îmi era somn,afara era puțin mai răcoare iar eu eram in blugi scurți și în maieu.
  M-am băgat în sacul de dormit și mă uitam la stele.Seqn își făcuse loc lângă mine.

-Ai loc?Spun eu.

-Da dar o sa dorm pe jos,spune el.

-De ce?Spun eu.

-Asa o sa dormi mai bine,îți promit!Daca tu ești bine și eu sunt!Spune el și de întinde pe jos.

-Noapte buna!

-Noapte buna,îmi răspunde el.

Chiar mă intreb ce reacție a avut tatăl lui după ce a văzut că noi lipsim.
Poate că a sunat la poliție sau poate că...Nu vreau să mă mai gândesc la ce de poate întâmpla.
  Chiar mă întreb unde vor pleca baietii sau unde vor sta...Păcat că eu și Sean și vom fi niciodată împreună.Cum a spus ...Nu mă place și în plus are iubita care poate apărea și ea în toată chestia asta fara nici o problema.

Totul îmi iese pe dos zilele astea,mâine eu și Alexis pornim spre casa ei,fara Sean.Sean are să aleagă unde trebuie să meargă și unde crede că lui o sa-i fie mai bine.

Chiar daca totul nu v-a merge cum vreau eu trebuie să îmi cladesc o viață nouă:una alaturi de Alexis.