Ați crede că,lumea e un loc sigur si perfect!
Ei bine...ați face bine să ieșiți din "norisorul de perfecțiune" si sa veniți cu picioarele pe pământ.
Până acum ceva timp...si eu credeam același lucru.
***acum 7 luni***
Deschid ochii trezită de soare. Razele pătrund în camera mea incalzindu-mi fața. Mă ridic ușor din pat,fiind încă somnoroasa dupa somn.Mă duc la baie,îmi fac un duși scurt si merg în bucătărie,unde era mama mea,asteptandu-ma.Ma pupa pe frunte spunând un "Buna dimineața,puiule" si revenind la gătitul ei. Era prima zi de vacanta! Vacanta pe care am asteptat-o atâta timp! Atât de mult timp...deschid TV-ul văzând
Ca începuseră știrile de dimineață. Era vorba de o infestare de ceva ...o boala. Mi-am dat ochii peste cap schimbând programul.
*Asta a fost prima greșeală*
***după un timp***
Oamenii înnebunisera.
Boala se extinsese,transformandu-i în mutanti mâncători de creier.
Tot orașul era infestat
Așa a început totul!
Ultima zi
-MAMAAA! TATAAA! MA DUC SA IAU PROVIZII!!! Urlu eu închizând cămară dezgustată.
-Bine! Sa ai grijaaa! Spune mama încercând să repare o capcană.
Curtea era securizată. Nici un zombi nu intra,nici un zombi nu scapă (cel puțin in viața)
Mă duc în camera de arme luandu-mi vesta de protecție luată de la armata venită să "salveze situația " si niste arme.
Îmi iau bocancii militari si plec spre zona pe care o știam mai ferită. Ies din curte cu mare grijă ascultând ce era în jurul meu.
Mă uit pe stradă văzând ceva.
-îh...clickeri ... Spun eu incruntandu-ma.Clickerii sunt zombie care erau infectați de mai mult timp. Ei nu te pot vedea,dar aud sunete foarte bine. Îmi iau arcul din spate pregatindu-ma să îi trag una în freza,dar ...
-WAWAAAA! Se aude din spatele meu.
-Of!!! M-ai speriat,du-te naibii!
Urlam eu la prietena mea Tess.Îi dau un pumn în burtă, ea continuând să râdă .
-Mai taci! Un clicker sta acolo și tu razi!
-scuze ,spune ea încetând.
Tess e una din prietenele mele care a supraviețuit. Parul ei blond,ochii gri-albastrui si zâmbetul ăla au rămas neschimbate. Tess se uită la mine zâmbind.
-Provizii, ha?
-Da...tu? Ii reproșez eu neschitand nimic pe fata,dar cu tinta pe capul clickerului.
-La fel. Dar până să mai spună ceva,ii dau clickerului în cap de ii zboară creierii si cade pe jos.
-Uuu ...frumos...frumos... Îmi spune prietena mea bătând din palme.Îmi dau ochii peste cap si o trag de mana sa mergem mai departe. Eu aveam un avantaj.Un dar...ceva ce nimeni nu avea.Eram imună. Imună la mușcături si nu ma puteam transforma.
Eu si prietena mea o luăm pe o alee libera si începem să vorbim.
-Am...Ash? Ai vrea să ...trecem pe la vechea școală?
Nu răspund prima oară. Școală se dărâmase ...adică mai era doar partea de jos. Etajul căzuse si nu mai era nici o intrare... Blocate toate. La școală am fost mușcată si am aflat că eram imună.în școală puteai intra doar printr-o gaură.
-Ash? Insistă prietena mea încercând să mă facă să spun da.
Stau puțin pe gânduri și răspund.
-Merg doar pentru că acolo sunt magazine si poate mai găsim câte ceva prin ruine!
Prietenă mea țopăie de fericire zâmbind. Nu mă pot abține si schițez la rândul meu un zâmbet.
~*~
Ajungem la școală cu greu.
M-am ales cu muuulte provizii. Am intrat în curte ,urcandu-ne pe școală. Ne strecuram înăuntru auzind niste sunete.
În fața noastră ,o fata înaltă cu părul negru ca pana de corb si un băiat cu părul brunet omorau doi zombie
-HA! AI NAIBII ZOMBIE! MURITI IN CHINUUURI! O aud pe fata tipand.
-Mai usor,Aria ! Spune băiatul zâmbind.
Mă uit la cei doi cu uimire. Si cei doi ne zăresc si începem să fugim unul spre altul.
-ATI SCAPAT?? DDD...DAR CUM? Spun eu începând să mă bâlbâi.
Un sunet ii întrerupe si le dispare zâmbetul de pe buze.
-Am...hai mai bine să mergem în save zone-ul nostru,spune Josh.
Ii urmăm în tacere până ajungem la vechiul secretariat în care era cineva. Intru si o văd pe fata intorcandu-se spre noi. Era prietena mea veche,Bianca care mă privea zâmbind.
-ahaa...uite ce ne-a adus Colț...doua prietene vechi...spune ea râzând.
-Oh,mai tacă-ti fleanca! Spun eu si ii cuprind pe toți intr-o îmbrățișare de urs.
Suntem intrerupti de către un zgomot. Se aud pasi pe hol si un fel de mârâit la ușă. Îmi iau pistolul si deschid ușa.Ies intr-o rostogolire si tip:
-RUNNERI! AVETI GRIJAAAAA
Runnerii sunt zombie care aleargă foarte tare. Sunt periculoși.
Bianca se ridică,si...nu durează mult si matura orice rămășiță te zombie ce mai era acolo.
Își pune pistolul înapoi între curea si pantaloni,zâmbind în colțul gurii.
-Am mai găsit pe cineva.Haide!!
O urmăm până intr-o veche sala de curs,transformată intr-un save zone destul de reușit.Acolo era o fată,cu par brunet care trata cu delicatețe mâna unui băiat,rănit.Băiatul geme si fata îl calmează,zambindu-i si spunandu-i să nu se agite.Acesta tresare la vederea noastră mirat.
-Ămm...Jess? Spune băiatul,privind spre noi.
Aceasta se întoarce tresărind si zâmbind la vederea noastră.
-TESS!! Urlă fata,vazându-si vechea prietena în viața,aceasta făcând la fel.
-Scuze ca întrerup...dar pe mine ma vedeți? Întreabă Nick tolănit pe jos,zâmbind si gemând în același timp.
Mă uit la Jess,apoi la Nick,amândoi făcând ochii mari.
-Stați calmi,spun eu râzând. Nu vă spunem nimănui... Nici n-avem cui.
Bianca pleacă pentru o secundă în secretariat,în care era scara care ducea pe acoperiș,în turnul de paza. Eu si gașca rămânem acolo,iar Jessica ii termina de tratat brațul prietenului ei.După ceva timp,Bianca se întoarce în grabă,respirând greu.
-Aria? Colț? Gașca? Avem niște inamici venind spre noi la 1 km depărtare.
Aceștia dau din cap,știind ce sa facă.Colț se uită la mine,si îmi face semn mie si lui Tess semn să venim.
-Vin...si eu.. Spune Nick gemând de durere.
-Nu..nu mergi! Stai cu mine.Trebuie să te odihnești. Se descurca.Aceasta ne face semn să plecam, dând din cap aprobator.
Colț ne conduce spre sala armelor,de unde ne echipam.
-Să mergem!
***
Eram în curtea exterioara,așteptând în șoapta inamicii. După scurt timp își fac simțită prezența.
Vin un grup destul de mare camicaze peste noi. Doisprezece runneri,cinci clickeri si șaptesprezece infectați.
Începe "războiul" . Doi clickeri vin spre mine,eu scoțând manșeta, taindu-i dintr-o lovitură pe amândoi. Ceva mă prinde de spate si ma da jos.Eu încercam să îl țin ,să nu mă muste. Se auzeau țipete,si după un moment,apare liniștea de plumb.
Hey !! Sper ca o sa va placa primul capitol!
Întrebare: ce credeți că se va întâmpla cu Ashley?
