Indrazneste!

Capitolul 34

         Le las mesajul fetelor,apoi ma trezesc cu un apel Skype de la amandoua.

-Fetelor!Nu sunt bine!,ma plang prietenelor mele.

-Ce ai patit?,imi spun ele retragandu-se din multimea absolventilor beti.

-Aidan si Alex am patit!,le spun si merg incet spre mare.

-Spune-mi ca nu l-ai lasat pe Aidan!,spune Abby in timp ce-si duce mana prin buclele naravase ce-i cad pe fata.

-Spune-mi ca ai ramas cu Alex!,imi spune Mary,iar eu imi dau seama ca ele inca n-au terminat cu nebuniile.

-N-am ramas cu niciunul din ei...Au facut ditamai show-ul acolo...,le spun cu regret in glas.

-Maine suntem la tine!,imi spun ele si apoi imi trimit bezele prin aer.

-Va astept...Poate o sa mergem la bunica mea...,le spun si le vad cum rad cand aud de mers la bunica.

      Am incheiat apelul cu fetele si mi-am bagat telefonul in gentuta.Pasesc usor pe nisipul rece si-mi aduc aminte cum in vacanta de acum patru ani,eu si Aidan stateam aici si radeam,ne sarutam si povesteam toate tampeniile lumesti.Parca ma sufoc desi afara nu este extrem de cald,iar valurile marii trimiteau un curent rece,iar eu as fi vrut sa fi putut intra in casa de vacanta a fostilor mei,ca sa iau o patura in care sa stau pentru cateva ore,pana imi voi reveni.

     Imi dau drumul la par,iar acesta cade pe umerii mei goi,formand bucle rare.Pun tocurile langa mine si ma asez pe nisip,aproape de apa,dorindu-mi sa-mi revin mai repede,nedorind sa fiu din nou acea fata fara chef de viata.Stau de mai bine de zece minute si sunt inghetata,insa nu plec.Stau si simt cum lacrimile imi inunda fata involuntar.Eu o sa fiu puternica,dar totusi ma las prada disperarii.Aud pasi in spatele meu si ma rog la toti sfintii sa nu fie vreun violator pe aici,caci n-am chef sa imi stric tocurile in capul lu' ala.

     Se apropie de mine,insa nu reactionez.Se asaza si abia atunci intorc capul ca sa vad cine e.Cand am vazut cine era,ma simteam salvata,insa nervii inca puneau stapanire pe mine.Aidan statea langa mine si ofta greoi,iar eu incercam sa ma abtin,ca nu cumva sa-l imbratisez sau sa fac alte lucruri care denota ca l-as ierta usor,mai ales ca e vorba si de Alex,care m-a dezamagit mult mai mult decat Aidan...Mi-am dat seama ca inelul acela era garantia ca voi fi cu el atunci cand va aparea Aidan,iar asta e foarte neplacut...Ma vede tremurand si-mi da sacoul lui care e identic cu cel pe care l-am facut eu acum doua saptamani.

-Ce faci aici?,il intreb cu glas stins fara sa-l privesc.

-Am venit in cel mai special loc din viata mea...Aici ma pot linisti si-mi pot aminti momente frumoase pe care le-am petrecut alaturi de o crizata.,imi spune chicotind,ceea ce ma face sa rad,apoi continua:Tu ce faci aici?

-Eu am venit sa ma linistesc...Asa cum tie locul iti aduce aminte de o crizata,mie imi aduce aminte de prima iubire...,ii spun incet si privesc marea.

-"Dragostea depaseste orice limita.",imi spune zambitor.

-Cine ti-a dat sfatul asta prost?,il intreb razand.

-Crizata pe care o iubeam si o iubesc.,imi spune linistit.

-"Cearta din dragoste,e inceputul iubirii.",ii spun la randul meu.

-Cine ti-a dat sfatul asta prost?,ma intreaba razand.

-Cel care era centrul Universului pentru mine...,ii spun cu regret in glas.

      Il vad oftand si-mi dau seama ca motivul nu este altul,decat cel ca am folosit verbul "a fi" la trecut.

-Adica el nu mai reprezinta nimic pentru tine?,ma intreaba cu speranta in glas.

-Prefer sa nu spun nimic...Probabil ca inca mai conteaza,insa mi-a frant inima in mii de bucatele...,ii spun dandu-i de inteles ca ii va fi greu sa ma recucereasca.