Indrazneste!

Capitolul 36

-Linisteste-te!,imi spune Abby strangandu-ma in brate.

     Stii ce?!Nu vreau mila si afectiune din partea nimanui!Da,ea si Mary sunt cele mai bune prietene,insa am senzatia ca ma vor lasa si ele...Alex a fost cel care mi-a purtat de grija si mi-a fost alaturi,insa in momentele tensionate,pleca si si-o tragea cu una,apoi isi aducea aminte de mine.Nu,nu pot continua asa...Stiu de ceea ce a facut cu Glorya si in ciuda a tot ce a facut,am tacut si am spus ca nu se va mai intampla,insa s-a repetat.

     Cum Dumnezeu sa-i spui unei fete "Sa stii ca doar tu esti in capul meu si inima mea!Te iubesc!"daca tu pleci la alta imediat si mai esti si dat la stiri de parca esti dat sub urmarire nationala.

-Raspunde-i,poate exista o explicatie!,ma indeamna Mary intinzand telefonul pe care l-am aruncat undeva prin camera.

-Nu-i raspund!Trebuia sa-mi spuna ca nu mai merge nimic intre noi si ca cel mai bine este sa ne despartim,caci nu se poate desparti de viata de noapte,de viata asta care il distruge...,spun incercand sa ma calmez.

      Surprinzator,nu am plans si nici nu am disperat,doar m-am enervat,atata tot.In ultimii ani am invatat sa-mi stapanesc emotiile si sentimentele,deoarece in situatii de acest fel,ai nevoie de multa stapanire psihica si uneori si fizica,ca de alta,il luam si-l calcam in picioare.Nu stiu ce sa fac deoarece ma simt normal,de parca as fi fost anunta pe dinainte de ceea ce avea sa se intample,sau as fi stiut ca oricum s-ar fi intamplat intr-o zi.Daca stau sa ma gandesc mai bine,am gresit in tot acest timp...Am avut relatii cu alti baieti,desi capul imi era doar la Aidan,am avut relatie cu Alex,desi capul imi era tot la Aidan,apoi cand a aparut Aidan,i-am dat cu sutul.Bine,dupa tot ce s-a intamplat si cu el,cu siguranta nu aveam cum sa-i sar in brate,insa cel putin ar fi fost frumos sa-l tin aproape.

     Tin telefonul in mana si il aud cum suna in continuu,singurul lucru care-mi circula prin cap,fiind Aidan.Le vad pe fete cum ma privesc ganditoare,si tot ce reusesc sa fac,este sa-i raspund nenorocitului care si-a batut joc de mine in continuu.

-Spune repede ce ai de zis!,ii spun pe ton poruncitor,apoi aud pe cealalta parte a telefonului,cum o voce feminina rade zgomotos.

-Cat de repede?!

    Perfect!Ma suna acea Vanessa ca sa-mi bucure noaptea sau dimineata,ca nici macar nu stiu ce este,dat fiind ca e ora doua dimineata.Doamne!E dimineata!

-Vanessa...Spune-i iubitului tau sa ma lase in pace si sa-si vada de...tarfulitele lui,adica de tine si celelalte,ok?!,ii spun pe ton superior,ceea ce o face sa pufneasca.

-Ii voi spune dupa ce se va trezi...,imi aduce ea la cunostinta,apoi adauga:Vreau sa stai departe de el,ai grija de cine te atingi...,spune pe ton amenintator.

    Stai linistita,draguta mea...Il poti pastra!

-Desigur,stai linistita!Mama m-a invatat sa fiu ascultatoare!,ii spun si imediat il aud pe Alex.

-Ania,iti pot explica...,spune,insa il opresc.

-Nu,nu e nevoie sa-mi explici!Am inteles totul!Sa ma lasi in pace,Alex!,ii spun si-i inchid telefonul in nas.

    Sa-mi explice?!Pana si eu as fi gasit o scuza mai buna pentru a amana lunga si nefolositoarea conversatie in care ma plang ca ispita este de vina.Ma mai suna,asa ca imi dau seama ca cel mai bine ar fi sa-i blochez numarul,ca sa nu mai poata suna.Zis si facut.

-De ce ti se intampla asta?,imi spune Abby incercand sa-si tina lacrimile in frau.

-Pentru ca am indraznit la ceva ce nu e de mine...,ii spun oftand.

-Dar asta te reprezinta!,imi spune Mary incercand sa ma incurajeze.

-Da,eu sunt cea care indrazneste,care asculta,iubeste,iarta,incearca,se lupta,se zbate...,le spun si ma ridic vrand sa merg in bucatarie sa-mi iau niste apa rece ca sa-mi inghete creierul,ca poate o fi singura solutie pentru a uita tot ce se intampla.