Perspectiva naratorului.
Cei doi se iubeau, poate prea mult. Dar din pacate destinul nu a tinut cu ei.
Erau pe acoperisul unui bloc, pe margine chiar. Erau prea chinuiti sa mai poata rezista. S-au uitat adanc unul in ochii altuia si si-au unit buzele. Era un sarut linistit si flamand in acelasi timp. Dupa ce s-au departat, amandoi am spus:
-Te iubesc.
Si au sarit.
Erau prea lasi sa mai reziste vietii. Nu o puteau infrunta. Dar important este ca amandoi au simtit iubirea celuilalt pana in ultima lor clipa de viata.
Sfarsit.
Va iubesc mult maii. Chiar daca nu sunteti foarte multi. Din nou, daca aveti idei de carti, lasati comentariu.
CITEȘTI
De ce?
Short Story" Stiti momentele alea cand cedezi psihic, nu vrei. sa plangi dar totusi o faci? Si de ce? Din cauza oamenilor. Toti sunt rai, isi bat joc de tine si te calca in picioare doar pentru a devenii ei "populari". Chestia asta raneste enorm, apoi ap...