Criss POV :
Astăzi nu făceam altceva decât să privesc pe geam ...
Afară nu era ca de obicei cerul senin cu soarele ce strălucește puternic încât ca razele sale să pătrundă în încăpere ci dimpotrivă vremea era mohorâtă și puteam vedea clar, cum picăturile de apă curg ușor pe fereastră.
Simțeam un sentiment ciudat în mine și nici nu am ieșit din cameră.
De când m-am trezit am descoperit că sunt singură acasă, așa că m-am decis să ies la o plimbare în ploaie.
Deja mă aflam pe trotuar plimbându-mă încet și dintr-o dată mă cuprinde un sentiment de neliniște și încep să alerg repede.
Nu mă puteam înțelege atunci când lacrimile mele curgeau șiroaie pe obrajii mei și nici acel sentiment de gol din inima mea.
Nici măcar umbrela nu o mai aveam căci odata ce-am început să alerg, am scăpat-o din mână și a rămas în urmă, în mijlocul străzii.
Cu fiecare pas pe care îl făceam, acel sentiment de tristețe se adâncea și lacrimile mele nu se puteau opri din a curge pe obrajii mei.
Telefonul meu suna într-una însă soneria nu o mai puteam auzi clar părea că se aude din ce , în ce mai departe de realitate.
La un moment dat, m-am oprit în fața unei porți mari și scria sus : ,, Cimitir.''
Am pătruns înăuntru și căutam de zor mormântul unei persoane dragi mie..
Eram disperată..
În primul rând că puteam gândi că era cineva mort..
Însă alergatul a început din nou și nu mă înțelegeam de ce strig din disperare numele lui....
Eu stiu că oppa.. e la studio... muncește ca de obicei... nu e mort.. nu e...
Apoi m-am oprit.. în fața unui copac imens.. și fix în față era un mormânt... și scria.. :
YOU ARE READING
Stranger or lover?
FanfictionO fată oarecare s-a săturat să creadă că va ajunge în Coreea până când.. PS : Aflați când veți citi.. ^^ :3 Trandafir.. noi.. gardieni.. băieți... se ofilește... sau înflorește ? Stranger or lover?