Dupa ce am stat acasa o saptamana, am hotarat sa plec la scoala.
La scoala:
Toti se uitau ciudat la mine. Altii radeau.
'Ce aveti ma!? N-ati mai vazut o
persoana in carne si oase?! ' spun eu in gand.
In sfarsit imi vad grupul. Ma duc la ei.
-Heiii!! zic eu.
-Hei Kira! zice Ale razand.
-Ce aveti ma de radeti si voi?! deja ma scoate din sarite chestia asta.
-Uita-te in jos,zice Bianca.
-Aoleu....asta-mi mai trebuia. Bravo ,Kira,esti cea mai desteapta persoana din universul asta. Esti in papuci de casa.
Chestia asta,intrun fel ma amuza si pe mine dar ma face sa ma simt si jenata.
-Am eu in vestiar niste tenesi. zice Bibi.
-Ioi...Doamne... Tu tot timpul esti salvarea mea. Mersii mult.
-Ce nu fac eu pentru tine. :))
S-a sunat de intrare,iar prima ora avem engleza. Nu prea o suport pe profa asta,are fite pe ea si se da mare sefa in liceul asta. Are pe unul favorit caruia ii pune numai 10, nu mi se pare corect. In fine
A decurs totul bine la ora,dupa care pe coridor vine un baiat la mine,adica cel mai popular din scoala. Ma mira chestia asta.
Hei,Kira! spune el
-Hei, Scott! zic eu putin emotionata.
-Imi imprumuti si mie un pix,te rog? zice el .
-Da,desigur. Poftim!
-Mersi,raman dator, si imi face cu ochiu si pleaca.
-Wow...zice Bianca.
-Ee...doar mi-a cerut un pix. :)
-Da,dar putea sa ceara altcuiva,dar a venit la tine :)))
-Ehh...mare branza.
S-au terminat orele,si am plecat acasa. Incepuse sa ploua,iar eu eram intr-un tricou si blugi.
-Super,asta mai trebuia. zic eu ironica.
Observ ca pe mine nu ma mai ploua pentru moment,iar langa ploua.
-Wow...tine Dumnezeu cu mine.
-Bine zis! zice o voce de baiat cunoscuta.
-Hei...tu erai. zic eu.
-Da...cine credeai? Un baiat mai chipes decat mine? Niciodata.
-Acelasi Scott :))
-Acelasi,acelasi. Si unde te duci?
-Acasa,tu?
-La fel.
-Si unde stai?
-Aici,langa casa asta.
-Aici stau eu.
-Inseamna ca vom fi vecini. :))) spune el bucuros.
-Ioii...:)
-Eu te las,paa!! zice el.
-Pa!
Mi-a placut de el,am fost impreuna, Dar m-a inselat cu una din liceu si de atunci suntem doar prieteni.
Hai sa vedem ce ne asteapta si acasa.
Liniste,totul liniste. Ma duc in bucatarie si vad ca mama e acolo,pregateste cina.
-Hei,Kira!
-Hei!
-Mananci?
-Da,dar vreau sa mananc in camera.
-Ok. Te strig cand sa vii sa-ti iei mancarea.
-Ok.
Urc sus,in camera, ma schimb de haine,si ma pun in pat. Imi iau telefonul si incep sa ma uit la notificarile de pe net. Cand,deodata se aude o bubuitura jos,merg sa vad ce e si din nefericire,trebuia sa se mai intample ceva azi. Tata,cu mama se certau:
-Nesimtitule! Cum ai putut sa ma inseli?!
-Asa bine. Am si eu placeri. Tu nu-mi mai ofereai ce vroiam eu. zice el....e beat?! Tata beat?! Doamne!
-Da' eu sunt pe post de sluga in casa asta?! Sa fac ce vrei tu...si mai nou nu-ti ofer asa zisele "placeri"?!
-Da...tre' sa mai repet pana-ntelegi?!
-Nu mai e nevoie....pleaca din casa mea...m-am saturat de tine! Tu nu vezi ca ne distrugi viata si mie, si Kirei!
-Nu-mi pasa!
-Ar trebui sa-ti pese macar de Kira!
-Mama...linisteste-te,lasa-l sa se duca cu Domnul si-asa ma saturasem de el. zic eu.
-Kira....si incepe sa planga.
-Gata..mama,hai sa mergem in camerele noastre.
-Bine.
Am ajuns in camera,am dus-o pe in camera ei si m-am pus sa dorm. Sunt asa dezgustata de " tata" care nici nu-mi e tata, mai degraba Linda care e mama mea adoptiva, imi e mama.
Adorm cu gandul la chestia asta si iar sunt intr-o camera neagra, si in fata mea sta aceeasi persoana ca in visul trecut.
-Ti-am zis! ai vazut.
-Mda... Tu cine esti? Si ce vrei de la mine?!
-Iti arat doar viitorul.
-Se va mai intampla ceva?
-Vei afla!
-Stai nu pleca!!! Si a plecat.
A fost un vis , fii optimista,nu crede in toate chestiile astea. E doar un vis. Totul va fi bine!
Cam atat pe azi, pikapufii mei! Nu uitati sa dati o ✴ si un 💬 comm, va pupicii😘😘😘
-Kira....
I
