Nu-mi amintesc...

Capitolul 5.

Razele soarelui m-au facut sa ma trezesc, si nu mi-a luat mult pana sa abserv ca nu sunt in casa mea.

Unde sunt si cum mai exact am ajuns aici? Si cine e el? Ma intrebam eu uitandu-ma la baiatul de langa mine.

A...e Ryan. Am inceput sa imi amintesc cum am ajuns in casa lui si ca a venit sa doarma cu mine pentru ca...imi era frica de fulgere...ca unui copil mic.

Stateam si il priveam cum doarme ca un copilas mic. L-am sarutat pe obraz desi barba lui chiar me enerveaza.
Am putut observa cum a schitat un zambet. M-a tras langa el si mi-a lipit spatele de pietul lui. Mi-a dat parul ce imi statea pe gat la o parte si m-a sarutat lung pe gat.

-Buna dimineata, raza mea de soare.

Eu am ras subtil si m-am ridicat ridicat, rezemandu-ma de perete.

Desi ma simteam atat de bine langa el am relizat ca e momentul sa revin cu picioarele pe pamant.

-Uite....Ryan...

El si-a pus mana pe piciorul meu si o urca din ce in ce mai sus.

-Ryan, încetează te rog. Spun eu dandu-i rapid mana la o parte.

-S-a intamplat ceva? Spune el in timp ce se sprijirea cu obrazul in mana.

-Da. Tu ai o iubita si tot continui sa te dai la mine.

-Daca aveam iubita nu e clar ca nu mai făceam asta? Spune el razand.

-Deci...m-ai mintit...ok. spun in timp ce ma ridic si ma pregateas la plec.

Ma asteptam sa reactioneze cumva, sa ma opreasca dar doar se uita la mine.

-Doamne ce bine iti sta cu parul ciufulit.

-Da bine mersi, stiam asta. Ai de gand sa ma duci acasa sau ma lasi sa merg singura?

-Asteapta-ma aici. Vin imediat. Spune in timp ce se ridica si se indreapta spre baie.

Am auzit cum a pornit apa. O perfect...cica sa stau putin, dar va dura destul.

M-am aruncat pe spate in pat si doar priveam interesantul tavan.

Nu a durat mult pana cand am auzit cum si-a dres vocea.

M-am ridicat si era..chiar..in fata mea, doar intr-un prosop.

O doamne doar arata. Pectoralii aia...si picaturile de apa ce curg din parul lui.

Fara sa vreau mi-am muscat buza. I-am obsevat un zambet in coltul gurii.

-Pune omule ceva pe tine.

-De ce? Asa nu-ti place?

-Nu! Ma grabesc.

-Bine. Spune si se intoarce, in careva secunde intorcandu-se deja imbracat.

M-am ridicat si m-am indreptat spre usa, el fiind in spatele meu.

A deschis masina si am intrat evident trantind usa. S-a urcat si el si a pornit masina.

Totul drumul nici unul dintre noi nu a mai spus nimic. Doar stiam ca si-a întors de cateva ori privirea spre mine.

-Diseara esti așteptată la concert. Spune el rupand linistea.

-Cu ce ocazie?

-Cred ca iti e dor de vechii prieteni de acolo. Si cred ca si lor, chiar m-au intrebat de tine.

-Ahaam...toti stiu de accidentul meu, nu?

-Da. Am avut eu grija sa afle.

-Okey...

-Vin la 6 sa te iau.

Nu am mai spus nimic, doar am dat din cap semn ca l-am auzit.

In cele din urma am ajuns. El si-a pus cotul pe corieta masinii si s-a apropiat foarte mult de mine, fixandu-ma cu privirea.

-Multumesc...pentru tot. Pa!

-Pa.

Am intrat in casa. Mama era in bucatarie. Dupa cum miroase...face paste. Chiar aveam pofta.

-Buna mama. Spun in timp ce ma duc la ea si o pup pe obraz.

-Buna scumpa mea. Fugi repede si schimba-te. Avem musafiri.

Nu prea ma interesa cine vine. Am urcat si m-am dus in camera si evident m-am schimbat. Haine obișnuite de casa.

I-am putut auzi vocea lui Nath. La fel si vocea cumantei mele, semn ca ei sunt musafirii.

Masa a decurs obisnuit. Am ras mult iar ei au inceput sa imi povesteasca putin cate putin despre cele intamplate in ultimii 4 ani pe care eu nu mi amintesc.

Ma uit la ceas si sar imediat de pe scaun cand vad ca mai am doar jumatate de ora pana cand vine Ryan sa ma ia.

Nu stiu de ce dar chiar voiam sa merg. M-am imbracat repede cu o rochie nu foarte eleganta, neagra , simpla. Am ales niste pantofi nu foarte inalti. Am o tona de pantofi si nici macar nu stiu cand i-am cumparat. Parul l-am lasat liber, drept.

I-am auzi rasul lui Ryan, semn ca a venit si Nath si Crista inca nu au plecat.

Am coborat, tocurile mele lasand rasunand in toata casa.

Crista ii da un cot lui Ryan si ii face cu ochiul.

Doamne cum ma priveste... in aceste momente nu imi mai pasa daca in ultimii 4 ani am avut vreun iubit si de ce nu e langa mine acum. Ma multumesc ca e el langa mine.

-Mergem?

-Mergem. Spun si il iau de brat.

-Sa va distrați! Spun in cor mama si Crista.

-Ryan, ai grija de ea! Spune Nath in timp ce il tinteste cu aratatorul.

Mi-a deschis elegant usa iar eu am urcat.

Ajunsa acolo, evident mi-a deschis usa, si am coborat. L-am luat de brat si am pasit spre scena. Deja simteam cum sunt privita de toate partile si incet incet am inceput sa imi reamintesc numele fiecaruia. Nu ca nu ii cunosteam de dinainte de accident, dar era ca si cum nu i-am mai vazut de 4 ani.

Vechile mele prietene au sarit si m-au imbratisat strans.

-Elenor, cat de bine imi pare sa te vad din nou printre noi. Spune Lea in timp ce simteam cum ma sufaca.

-Oo, dar se pare ca ai revenit in forma, stilata...nu prea erai asa inainte. Spune Mona dand din sprancene.

-Pai...le-am gasit in dulap deci am presupus ca sunt ale mele. Spun eu si radem toate.

Pe tot parcursul concertului privirea lui Josh era fixata pe mine. Dar nu stiu de ce, Ryan mi-a spus ca eu am plans cand am aflat ca are iubita, desi inseamna ca are.

Dupa terminarea concertului....