Capitolul 2

32 0 0
                                    

Toate ziarele au fost pline cu informații tot mai groaznice despre moartea membrilor familiei King, despre un jaf care s-a sfârșit prost sau capul familiei, Edward King, s-a sinucis după ce și-a asasinat soția și fiica. Autoritățile locale s-au chinuit zile întregi pentru a găsit faptasii, dar în realitate acea munca era pusă doar pe hârtie și la posturile de televiziune. Polițiștii nu au încercat să îi găsească pe ucigași și au închis imediat cazul pe motiv că nu există dovezi că ar exista un ucigaș care dorea răul acestei familii. În schimb au declarat că ucigașul este chiar Edward King.

După două săptămâni de la teribila pierdere...

"Angel, trebuie să ne spui cum arată acei barbaţi. Știu că te doare, micuțo, dar avem nevoie de informațiile astea ca un asemenea lucru să nu se întâmple și cu alte persoane." Îmi repetă pentru a suta oară această informație. De când au ajuns polițiștii la locul crimei și până acum am fost supusă diferitelor interogații atât de la polițiștii care mă făceau să plângă, cât și de la diferiţi psihologi.

"V-am spus deja totul!" Ţip în speranța că de această dată o sa mă creadă. "Un nene gras cu un semn mare pe obraz a făcut-o. Tati e nevinovat!" Spun și încep să plâng din nou. După o privire pe care psihologul o aruncă polițistului din cameră decid să încheie ședințele. Deși nu m-au ajutat sa trec peste pierdere și traumele pe care a trebuit să le îndur, ei decid că o să ajung în grija mătușii mele, singura rudă din Seattle.

Mătușa Margaret este genul de femeie de 55 de ani, nemăritată, singură dacă nu îl punem la socoteală pe motanul ei, Tomi. Locuiește într-un apartament mic, plin cu toate lucrurile posibile, dacă ați pierde un lucru sigur o sa îl găsiți în casa ei. Lucrul mai ciudat la ea este înfățișarea. Nu arată că ar avea 55 de ani, cel mult o persoană normală o sa îi zică că are 35. Asta se datorează multelor operații estetice, a extensiilor care îi oferă parului ei un aspect mult mai bogat și o întinereste.

Se apropie încet de scaunul în care mă aflu din salonul de așteptare a secției de poliţie unde a trebuit să suport pentru a mia oara interogațiile. Mătușa mea era o femeie cu o frumusețe aparte, genul de persoana care e conștientă că reușește să cucerească orice bărbat doar dintr-o privire, iar vârsta ei nu a însemnat niciodată un obstacol. Ea îi oferă polițistului care se ocupă de cazul nostru o privire care vrea să pară seducătoare pentru a grăbi obținerea anumitor dosare printre care și tutela mea. După atâtea farmece bărbatul cedează în faţa femeii și intră în birou.

"Fătucă, în sfârșit ești și tu bună de ceva, nu doar de plâns și de smiorcăit." Îmi spune în timp ce un zâmbet imens îi răsare pe față.

Polițistul se întoarce rapid cu un dosar negru și îl înmânează doamnei cu o oarecare teamă care dispare rapid fiind înlocuită de un zâmbet sarmant.

"Dacă am terminat cu aceste documente, îmi faceți onoarea de a ieși cu mine la o cină, așa cum ați spus mai devreme?" Spune bărbatul fiind sigur pe el și se apleacă sa îi sărute mâna mătușii.

"Bineînțeles că... Nu!" Smulge dosarul din mâna domnului și se întoarce cu spatele la el. "Doar nu credeai că cineva cu o clasă atât de înaltă ca a mea o sa iasă la o întâlnire cu un nimic ca tine." Se îndepărtează de bărbat râzând, mă trage de pe scaunul pe care stăteam și părăsim împreună clădirea îndreptându-ne spre casa doamnei.

Pe drum am primit o înghețată de la mătușa Margaret pentru că am așteptat-o cuminte. Am început să nu mai vorbesc , de mâncat o fac foarte rar și puțin, iar suferința mi se citește în ochi. După toate chinurile prin care am trecut gândul că o să zâmbesc din nou este departe. Psihologul a încercat să mă facă să uit de trauma prin care am trecut, dar e imposibil. El nu o sa înțeleagă niciodată prin ce am trecut când îmi auzeam familia murind. Acele sunete încă îmi bântuie visele seară de seară, iar ochii lui, acei ochi negri precum noaptea, ma urmăresc la fiecare pas. Îl aud seara cum mă strigă sau îmi spune că o să mă găsească. El a devenit monstrul meu, monstrul din coșmarurile mele, cel din cauza căruia nu pot sa dorm nopți la rând.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 19, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Îngerul MorțiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum